Trebuia sa pictam un animal, sau mai multe animale, la libera alegere …
Cineva a intrebat daca putem picta pasari sau fluturi, iar dinsul, cu un ton foarte rece, ne-a spus ca nu.
Ne-am asezat la locurile noastre si am inceput sa schitam cite ceva in timp ce profesorul pregatea niste diapozitive pentru grupa ce urma sa vina dupa noi.
Nu stiam ce sa fac, sau mai bine zis nu ma puteam hotari intre a picta un animal pe care credeam ca sunt in stare sa-l pictez, sau un animal ce imi placea, dar pe care banuiam ca nu l-as putea executa.
In cele din urma a invins cel de-al doilea gind.
M-am hotarit sa pictez ceea ce-mi place: un cal.
Stiam ca nu-mi va fi usor. Creionul nu ma asculta deloc si derapa in toate directiile pe coala de desen.
Am facut o serie de mizgilituri in care cu greu se recunosteau copitele si coada calului.
„Nu vreau sa renunt, nu am sa renunt”, imi ziceam mie insami cu inversunare.
Am inchis ochii cautind sa-mi amintesc scene vazute in ultima perioada la cinema sau la televizor.
Cai de diferite culori alergau prin prerie, pe tarmul inspumat al marii, prin paduri de brazi sau pe firul apelor.
Interminabilul lor galop se suprapunea pe o pinza imaginara. Murgi, suri, balani sau cu stea in frunte … alergau in imaginatia mea in timp ce bratele imi stateau inerte pe masa.
Am deschis ochii si am inceput sa trasez citeva linii, fara sa ma uit la urma lasata de grafitul creionului.
Simteam alunecarea precisa a miinii. Un fel de emotie m-a invaluit in timp ce desenam ultimele detalii.
Am inceput sa colorez cu infrigurare ca si cum mi-ar fi fost teama ca dintr-o data calul sa nu fuga de pe coala de desen :)
Dupa ce am terminat si ultimele tuse m-am ridicat de la masa si, din curiozitate, m-am dus sa vad ce au pictat ceilalti.
In acea zi venisem impreuna cu colegii mei dintr-a cincea, deci eram toti cam la acelasi nivel …
Fetele pictasera pisici!
Pisici negre, vargate, tigrate, albe sau gri, cu si fara funde, pisici si iar pisici … ma dureau ochii de atitea pisici…
In afara de mine, o singura fata pictase un alt animal. Semana cu o ciuperca deformata, insa, dupa trompa, mi-am dat seama ca trebuie sa fie elefant :)
Mi se parea incredibil ca in jur de zece fete sa picteze doar pisici.
Baietii insa dadusera dovada de multa imaginatie. Colegul meu din dreapta facuse un superb urs polar, pe un fond gri-verzui in care pluteau munti albi de gheata.
Treceam prin spatele lor si ma uitam atenta la desene : un ciine cu coada zburlita, un leu, o girafa eleganta, un cerb, un cal si un minz, o camila, un berbec cirliontat, o maimuta cu fes colorat …
Zapacita m-am oprit in mijlocul salii de desen. In auz imi revenea o intrebare dintr-un film vazut recent : de ce baietii ajung directori iar fetele secretare?
Descoperisem o parte din raspuns …
Rezonanțe Imposibile 
>-X-, cred ai gasit veriga lipsa.Cu un singur amendament: tare as fi vrut ca, inainte de avea noi insine propria firma,(poate intri aici http://www.dexign.ro ) sa am numai SEFI BARBATI…CA M-AU OMORAT FEMEILE! Serios. Un singur director era barbat si era foarte OK, n-am avut probleme, sincer, omul era serios, aplicat, fara subterane. Femeile…Doamne pazeste! Invidie, frustrari, furii, menopauze netratate, batraneti lipsite de intelepciune sau …tinereti lipsite de un minim de cultura si informatie. Totul a dus fie la transfer, fie la DEMISIE. Imi pare rau ca am lasat un job bunicel si usor, care imi placea…dar NU, NU mai suportam cele trei muieri din conducere. Permite-mi sa banuiesc ca nici tu NU le-ai fi suportat.Sa cred ca directoarele astea ar fi desenat urangutani si mistreti?BTW, ador pisicile. Pisica as fi desenat si eu, sau leopard, ma rog, sigur o felina!Seara faina. Frumos cal! Ce bine ca le-ai pastrat.(desenele)
ApreciazăApreciază
>Calutul tau aduce a Matisse :) Imi place cata expresivitate au desenele tale, aparent simpliste. Eu sunt nemultumit de mine ca artist tocmai pentru ca nu reusesc sa ma exprim foarte mult prin ceea ce lucrez, si pun mai mult accentul pe tehnica, devenind un zugrav, un copist. Desenele mele preferate sunt acelea "neterminate" pe care le-am lasat ca un film care se incheie in stop cadru, realizate cu o tehnica mai rudimentara, dar totusi, mai expresiva :)
ApreciazăApreciază
>Cand ma gandesc ca presedinta Finlandei este o femeie, iar o multime de membri din cele mai de raspundere posturi din sistemul economic finlandez sunt tot femei… Asta ca sa nu mai vb de Estonia.Si presedinta campusului unde stau eu este tot o femeie. Este adevarat insa ca nu sunt chiar tinere si lipsite de un minim de cultura si informatie :D Doar ca sunt protestante, ceea ce inseamna ca stiu sa traseze o linie foarte clara intre datorie si cafelutele de birou. Valabil pentru intreaga Scandinavie si chiar si Germania.Eu am spus intotdeauna: nu conteaza ca esti femeie sau barbat, ci conteaza valoarea profesionala pe care o ai si pe care ti se cere sa o demonstrezi. Poti sa o faci? Bine. Nu? La revedere.
ApreciazăApreciază
>@Mirela PeteNici in perioada din Romania, si nici aici, nu am avut sefi-femei, asa ca nu am experienta necesara ca sa-mi dau cu parerea :)In meseria mea cu greu se gasesc femei, @SirgMatisse? … il iau ca pe un compliment :)Daca vrei, cu putina ambitie, cred ca ai putea renunta la tehnica 'zugravelilor' …@"Doar ca sunt protestante, ceea ce inseamna ca stiu sa traseze o linie foarte clara intre datorie si cafelutele de birou. Valabil pentru intreaga Scandinavie si chiar si Germania."… de unde trag concluzia ca femeile catolice sau cele ortodoxe nu pot face diferenta intre cafelute si datorie.Asta lasa sa se inteleaga acest citat .Nu cred in povestile cu superioritatea confesionala.Observ ca orice fac si scriu pe blog, intr-un final tu ajungi cu comentariile tot la religie.
ApreciazăApreciază
>Cu tot respectul, dar nu am vrut sa prezint lucrurile intr-o lumina de superioritate sau inferioritate…confesionala. La o prima analiza (o scoatere din context, probabil?) stiu ca asa s-ar parea, asa cum s-ar parea si din "clasificarea" mai sus oferita – femeile secretare / barbatii sefi – ca partea masculina ar fi superioara celei feminine. A atras atentia, din pacate, aceasta fraza, si nu (si) restul textului in care puneam – sau incercam sa o fac – intr-o lumina mai favorabila prezenta feminina in societate (nu doar ca secretare si iubitoare de pisici).Concluziile apartin celor care le trag si, in egala masura, celor care si le insusesc. Iar concluzia cum ca ajung in orice situatiune la problema religioasa nu mi-o insusesc.Cu respect.
ApreciazăApreciază
>Calutul tau e foarte umanizat. Si, de fapt, cred ca e o ”Ea”… Se misca frumos si clipeste uneori cochet(a)!
ApreciazăApreciază
>-X-, fericita esti fara sefi femei! d p m d vedere.Incep sa ma intreb cu ce te ocupi…dar nu sunt o curioasa din fire!Daca vrei, vino pe la mine, am ceva gotic. Noapte buna!
ApreciazăApreciază
>Trebuie sa iti spun un secret, si anume ca nu am mai pictat decand am terminat liceul, adica de mai bine de 10 ani. Intretimp s-au uscat toate culorile pe care le-am avut, si le-am aruncat. Am ramas doar cu o cutie de pantofi plina de creioane colorate :)Tot ma intreb ce as face azi cu o paleta de culori, asa fara exercitiu, dar cu trairile mele de azi. Problema e ca imi este foarte incomod azi ca sa mai umplu casa de culori si pete :D De asta am ramas la creioane.
ApreciazăApreciază
>calutul are o gratie desavarsita. iar fundalul rosu reuseste sa redea clar senzatia de miscarea.PS. prin titlul postarii faci o generalizare care n-are nicio noima. stim foarte bine de ce, odata, femeile ajungeau doar secretare. din fericire azi femeile ajung mai mult decat atat, cel putin in lumea in care femeia reprezinta ceva.
ApreciazăApreciază
>ca o completare la ce spune literelibere, calutul tau are eleganta unui desen de vas grec :)desenele mele din perioada aceea sunt f numeroase, si eu desenam cai, dar defapt orice
ApreciazăApreciază
>@ElenaAtunci cind am pictat nu m-am gindit daca e un 'el' sau o 'ea', Are un aer feminin destul de vizibil, ai dreptate :)@Mirela PeteVoi trece neaparat :)@literelibereCred ca nu m-am facut bine inteleasa."De ce baietii ajung directori iar fetele secretare?" nu e o clasificare personala si nici o idee careia ii tin parte.Cu citeva zile inainte de sedinta de la cercul de desen vazusem un film din care nu retinusem mare lucru in afara acestei replici.Titlul postarii se leaga de acea amintire si nu vad cum ar reprezenta o generalizare (fara noima).In acest text povestesc niste evenimente din copilarie, asa cum au decurs ele. E absurd sa se creada ca, la ora actuala, dupa ani si ani, as trai cu impresia ca e ceva normal ca fetele sa aspire la postul de secretara iar baietii la cel de director.Nici pe atunci, cu mintea mea de zece ani, nu eram de acord cu asa ceva :)Si ca sa fiu si mai clara, vreau sa zic ca in acea zi am inteles ca fetele din grupa noastra pictasera pisici deoarece pisicile erau mai usor de pictat, nu pentru ca ar fi dus lipsa de imaginatie sau nu le-ar fi placut sa picteze altceva.Insa ele nu s-au aventurat intr-o munca mai grea, care le-ar fi luat mai mult timp, energie si nervi, ci s-au multumit cu putinul de care erau sigure ca il puteau face.Pe mine ma batuse gindul sa desenez un arici ( anterior mai desenasem arici si aveam mina destul de formata :) ), totusi am renuntat in favoarea calului.Baietii insa luasera munca foarte in serios. Fiecare baiat se ambitionase sa picteze ceva original.Uite, eu si azi ma intreb daca Teoria Probabilitatilor poate explica faptul ca 10-11 fete au pictat doar pisici :)@anonimReciteste te rog propriile comentarii :)Faptul ca zici "Este adevarat insa ca nu sunt chiar tinere si lipsite de un minim de cultura si informatie :D", dupa care continui cu : " Doar ca sunt protestante, ceea ce inseamna ca stiu sa traseze o linie foarte clara intre datorie si cafelutele de birou. Valabil pentru intreaga Scandinavie si chiar si Germania", nu lasa oare loc la interpretari ?O femeie tinara si pregatita nu ar putea fi directoare?Pentru alte tari ce reguli sunt valabile?Adica in alte spatii ca Polonia, Franta, Grecia, Irlanda, Romania, Croatia sau Albania, crezi ca nu exista femei care stiu sa traseze acea 'linie foarte clara' de care vorbeai ?"Eu am spus intotdeauna: nu conteaza ca esti femeie sau barbat, ci conteaza valoarea profesionala pe care o ai si pe care ti se cere sa o demonstrezi. Poti sa o faci? Bine. Nu? La revedere."Foarte de acord, numai ca, nu stiu cum se face ca acea 'valoare' a valorii profesionale , de foarte multe ori, e o notiune abstracta ce se acorda sau nu se acorda, dupa bunul plac al unui sef (barbat sau femeie).Am o rugaminte personala. Credeam ca ai inteles ca discutiile pro si contra referitor la confesiunile religiei crestine, si nu numai, imi provoaca alergie.As dori ca aici pe blog sa nu fiu nevoita sa raspund la lucruri ce nu-mi fac placere …Multumesc.@SirgIn locul tau as cumpara culori proaspete si m-as apuca de lucru :)… si cind te gindesti ca in clasa a cincea am invatat despre istoria antica, implicit cea a Greciei !
ApreciazăApreciază
>Legat de culori, nu as stii de unde sa incep. E ca si cum toata viata te-ai uitat la un tv alb negru sau pe TCM :)Oricum, mersi pt incurajari, adevarul e ca pe aici intru si cand caut sa ma automotivez legat hobby-ul meu artistic. Momentan lucrez la un desen de expresie, nu stiu ce va iesi, pt ca e greu sa pun deoparte toata mizeria care se intampla in ultima vreme si sa ma concentrez pe ceva frumos.
ApreciazăApreciază
>Daca vei incepe sa pictezi din nou, vei observa ca acele lucruri negative ce se intimpla zilnic 'afara' se vor decolora si isi pierde din importanta..
ApreciazăApreciază
>tare aş fi vrut un arici desenat de TINE :)
ApreciazăApreciază
>Am trecut doar sa te salut! ;)Si sa revad calutul (caluta). Ti-am lasat un link la mine.
ApreciazăApreciază
>@CELLA:) :) :)@Mirela PeteIntre timp, recitind comentariile, mi-am dat seama ca ceea ce am desenat eu seamana mai degraba cu un cal Lipitzan decit cu un cal de pe vasele grecesti …
ApreciazăApreciază
>Seamana cu un cal Lipitzan! http://circlelazyk.com/yahoo_site_admin/assets/images/Stos_7.113213225.JPG
ApreciazăApreciază
>rîsul tău bucuria mea :)
ApreciazăApreciază
>@MirelaIn final s-a dezlegat si misterul calului :)@CELLAZimbeam triplu deoarece imi inchipuiam ce impresie ar fi facut ariciul meu impresionist-post modernist-cubist :)
ApreciazăApreciază
>Hai, ca ne place sa avem sefi barbati…frumosi, destepti si viteji! :lol: Ni-i in gene deliciul pt lideri charismatici…:) Daca mai sunt si talentati si imaginativi e imposibil sa le rezisti.
ApreciazăApreciază
>Ai intilnit cumva asemenea specimene ?!!!!!!!!!!!!Eu m-as multumi cu un sef care sa aiba simtul umorului …
ApreciazăApreciază