obsesia Vermeer

Anterior spuneam ca Mark Kostabi a fost invinuit ca a preluat doar elemente din tablourile unor pictori celebri si le-a „mixat” cu subtilitate.
Analizind atent, observăm ca de-a lungul timpului  a avut perioade in care a a apelat la Giorgio de Chirico, Piet Mondrian, Rene Magritte, Edward Hopper, Dali, Vermeer, iar mai nou Rembrandt, van Eyck, … si chiar Leonardo.
Azi voi incerca sa prezint obsesia Vermeer.
Pentru a intelege ce vreau sa spun  priviti mai intii Young Woman with a Water Pitcher de la Muzeul Metropolitan din New York.

http://www.divshare.com/download/7114672-01e

Finetii tinerei femei, imbracate in albastru si alb, Kostabi ii opune androidul alb-negru, turnat parca in beton.
In fundal a fost redata pictura lui Vermeer, iar in cadrul picturii lui Vermeer … compozitia lui Kostabi.

S-a vrut o ironie sarcastica din partea artistului americano-estonian?
N-as zice.
Insa cei ce iau in calcul doar acest tablou s-ar putea sa ajunga la concluzia aceasta.
Pentru a intelege mesajul lucrarilor sale e nevoie de o oarece cunoastere a picturii universale.

Lucrarea se intituleaza, sau mai bine zis, face parte din seria The Progress of Beauty.
Daca e vorba de progres, sa vedem continuarea …

Propun un alt tablou din aceasta serie.
Dupa cum se vede, „frumusetea” a evoluat :)

 

Sa nu uit sa fac o precizare : designul vitraliului ferestrei lui Vermeer a fost inlocuit cu un pattern din picturile lui Mondrian, iar pe masa, in ambele tablouri, a fost asezat un virginal. 
The Girl and Two Gentelmen de la Muzeul Herzog Anton Ulrich din Braunschweig – Germania a constituit sursa de inspiratie pentru urmatoarea lucrare.
Kostabi renunta la personajele tabloului lui Vermeer dar pastreaza cite ceva din decor, mai exact,  fereastra cu vitralii si masa din fundal, dar nu uita sa puna pe perete o lucrare proprie.
In tabloul pictorului olandez isi face aparitia umanoidul de tip Kostabi, intr-o pozitie neobisnuita …  cu o pisica linga el.
Dar obsesia Vermeer nu se opreste aici.
Ea va continua si in alte picturi si va deveni atit de importanta incit Kalev Mark Kostabi isi va ilustra coperta volumului autobiografic The Early Years tot cu o imagine inspirata din tablourile lui Johannes Vemeer.
E vorba de A Lady Stading at the Virginal de la Galeria Nationala din Londra.
Priviti tabloul original si comparati-l cu ceea ce a vazut, si felul in care l-a vazut Kostabi …

Obsesia Vermeer va evolua intr-un mod neasteptat.
Daca ar fi dupa mine, as intitula acest tablou „Sargent si Vermeer contra Kostabi ” :)

In fundalul compozitiei lui Kostabi, in partea stinga, identificam tabloul lui Vermeer ( A Lady Standing at the Virginal), iar in partea dreapta, tabloul pictorului olandez repictat in ‘viziune Kostabi’.
In prim plan apare celebra Madame X, unul din cele mai admirate portrete de la Muzeul Metropolitan din New York, opera a pictorului american John Singer Sargent.
Lucrarea in original o puteti vedea aici :
Ce legatura sa fie intre tabloul cu doamna de linga virginal si atit de discutata Madame X, pe numele ei adevarat Doamna Guitreau ?
Povestea bretelei rochiei negre a pus capat vietii mondene a doamnei Guitreau, iar Sargent, care initial pictase rochia cu breteaua cazuta pe umar, a fost nevoit sa retuseze tabloul.  El a fost invinuit ca a stricat reputatia clientei sale si a trebuit sa faca fata unui scandal de proportii.
Deci ce legatura se poate stabili intre personajul lui Vermeer si cel pictat de Sargent?
Am studiat atent tabloul, fara sa ma lamuresc asupra naturii obiectului de pe masa pe care isi sprijina mana Madame X.
Legatura pe care am reusit sa o stabilesc deriva din cuvinte … nu din imagini.
Tabloul lui Sargent e prezentat foarte des cu numele de Madame X si mai rar cu cel de Doamna Pierre Guitreau.
Pierre e desigur numele sotului, nume cu care, dupa moda timpului, doamnele din inalta societate se prezentau in public.
Cautind un plus de informatii am avut surpriza sa descopar ca pe Madame X o chema Virginie, deci Virginie Guitreau.
Legatura pe care o face Kostabi intre virginal – instrument la care cintau  femeile de o  anumita conditie sociala din perioada Evului Mediu si Virginie – personajul controversat pictat de Sargent, e cu adevarat foarte interesanta,  inclusiv conotatiile si sensurile acestor doua cuvinte.
Kostabi nu a preluat la intimplare elemente din tablourile unor maestri ai picturii, de acest lucru m-am convins de abia atunci cind am inceput sa-i studiez tablourile la modul serios si am reusit sa identific parte din elemente.
Imi place limbajul pictural utilizat de acest  artist  tocmai datorita faptului ca nu se adreseaza unui public ‘de manelisti’  (nu stiu cum li se zice in varianta americana), ci unui public cit de cit cultivat si amator de a stabili corelatii  inedite.
Iata de ce nu (ma) voi opri prea curind  (din) exercitiile Kostabi :)
 
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s