Love S(t)ory

In ciuda faptului ca Mark Kostabi e un grafician contestat, reprosindu-i-se mereu faptul ca nu a adus inovaţii de esenţă limbajului pictural, imi voi continua Odiseea  si voi vorbi despre el, caci am descoperit in lucrarile lui mesaje ce se adreseaza in primul rind intelectului, nu ochiului.
Stiu ca retina unora e zgâriata de corpurile fuselate si uniforme, adesea asexuate, aproape intotdeauna fara trasaturi faciale care sa le diferentieze, insa in pofida tuturor acestor impedimente, va propun azi un nou exercitiu Kostabi si va invit sa-i priviti citeva lucrari pe care le-am grupat sub titlul Love S(t)ory.
S-ar putea ca interpretarile facute picturilor sa fie gresite sau prea fanteziste, insa asta inteleg si simt  privindu-le.
In prima imagine, careia nu-i cunosc titlul, ii vad pe Adam si Eva in Gradina Edenului – prototipul barbatului si femeii inainte de caderea in pacat.
Kostabi va dezvolta ideea si ii va pedepsi pe cei doi facindu-le vint pe pamint, despartindu-i :)
Ei pierd privilegiul scrânciobului idilic, aruncati fiind  pe trapeze ce se leagana haotic.
Lucrarea se numeste Audience Participation si e foarte clar ca prezinta o scena de (la) circ.
O pereche fericita se balanseaza inlantuita pe un trapez in timp ce, nenumarati alti doi, aflati pe trapeze diferite, isi iau avint unul inspre celalalt.
Sa stam  oare cu sufletul la gura? Va fi un accident mortal sau un salt reusit?
Caci asta e viata noastra, un imens circ plin de pericole, un exercitiu spectaculos (de banal), pe care, vrind-nevrind, il executam in fata celorlalti.
In urmatoarea imagine, intitulata The Secret Sensation, avem din nou de a face cu un cuplu faceless.
Femeia insa pare sa cunoasca taina trupului barbatului. Degetul ei aratator  se transforma intr-o sageata ce loveste cu tandrete exact in mijlocul tintei de tir atasata pe pieptul lui.


Nu cunosc denumirea imaginii propusa in continuare, insa am remarcat ramele din decor ce vor sa sugereze geometria, modernismul, raceala ratiunii, in contrast cu caldura imbratisarii celor doi, irationalitatea si instabilitatea pasiunii.
Urmatoarea lucrare poarta o denumire foarte sugestiva : Broken.
Tristetea personajului feminin nu il lasa indiferent pe partenerul ei, si chiar si in lipsa trasaturilor, se pot intui, sau chiar simti, sentimentele celor doi … tristete, compasiune, nevoia de a fi inteles, dorinta de a oferi protectie.
Citeodata Mark Kostabi isi diversifica paleta coloristica renuntind la griuri si introducind culori tari. Acesta e cazul si cu imaginea urmatoare intitulata Love Letters.
Intr-un spatiu decorat cu litere multicolore, ei doi stau fata in fata fara sa-si spuna ceva. Pozitia corpurilor sugereaza faptul ca s-ar uita ochi in ochi, desi ochii lipsesc.
Acest tablou mi-a produs o revelatie, in sensul ca in acel moment am inteles un lucru esential ce caracterizeaza toate lucrarile lui Kostabi.
Personajele nu interactioneaza intre ele prin privire, asa cum o fac in tablourile clasice, ci prin  elemente sinergologice, prin limbajul trupului, care, uneori, m-a dus cu gindul la spectacolele de pantomima, la patinajul artistic si la dansul modern.



Lovers – se numeste ultima lucrare aleasa sa-mi ilustreze postul de azi.

M-a cucerit prin simplitate, deci, voi renunta la cuvinte.

My paintings are actually more interesting than the conceptual hijinks,  but you’d have to be a painter to understand that, spunea pictorul american de origine estoniana.

Daca cu prima parte a afirmatiei sunt de acord, tare as vrea sa-i spun lui Mark Kostabi ca in a doua parte s-a inselat :)

Anunțuri

19 gânduri despre „Love S(t)ory

  1. >@anonimDoar din citeva lucrari nu se poate deduce originalitatea sau lipsa de originalitate a celui ce le-a facut …@CELLAAsta e una din inovatiile lui Kostabi. El vrea sa demonstreze ca sentimentele pot fi transmise, pot fi intelese, si pot fi facute vizibile si fara ajutorul privirii.Exista o 'privire interioara, a sufletului' pe care el, ca artist, incearca sa o preschimbe in imagine.De multe ori m-a uimit felul in care a reusit sa comunice starile personajelor sale :)

    Apreciază

  2. >poate nu ai înţeles ce-am vrut să spuntocmai lipsa privirii mă atrageîn majoritatea celor ce le-am ales eu, la mine, lipseşte; asta am vrut să transmit cînd le-am postat, că "vorbesc" tăcînd transmiţînd prin altceva, invizibil… convenţia lingvistică e suflet :)

    Apreciază

  3. >@litere libereLui Kostabi i s-a spus de nenumarate ori ca 'androginii' lui sunt buni pentru postere publicitare si ca nu reprezinta opere de arta …@CELLADe data asta am inteles corect la ce te-ai referit :)

    Apreciază

  4. >pe mine m-a cucerit prezentarea facuta; pictorul si lucrarile sunt o noutate pt mine;ar fi ceva, totusi, pt care stiu ca nu este nici timp nici spatiu: nu am asociat nicciodata geometia sau formele geometice in arta cu iationalitatea si instabilitatea pasiunii….zi si seara frumoase! :)

    Apreciază

  5. >@sisifSpuneam ca traiesc cu impresia ca formele geometrice din fundal au fost alese de Kostabi pentru a crea o contradictie. Au fost puse fata in fata irationalitatea pasiunii ( si instabilitatea ei) cu raceala ratiunii.Deci formele geometrice cu unghiuri drepte (din fundal) au fost asociate ratiunii, in timp ce formele curbilinii ale trupurilor imbratisate pictate in prim plan, au fost asociate pasiunii…. cam asa am inteles tabloul in cauza :)

    Apreciază

  6. >Bine ai spus: mesaje ce se adreseaza in primul rind intelectului, nu ochiului.O lume imaginara care nu se potriveste cu nici o lume reala. Si cred ca aici e esenta creatiei sale. Fac o similititudine cu baletul: o arta atat de abstracta, ca baletul, dar atat de gustata, de iubita, in ciuda miscarilor prin excelenta abstracte, …iar aici, totul atat de concret, fara a sugera decat atat cat vrea autorul, nimic mai mult. Si asta emotioneaza.

    Apreciază

  7. >@Mirela PeteLa balet, dans contemporan, patinaj, miscari scenice, m-am gindit deseori privind picturile lui Kostabi. Apoi am descoperit citeva tablouri pictate de el in maniera clasica. Surpriza a fost placuta pentru ca am descoperit doua tablouri cu scene de dans … balet.Intr-un fel mi se confirmase ideea pe care mi-o indusesera lucrarile vazute anterior, adica cele cu androgini…@LanternatvaPentru mine, scrierile lui Augustin nu reprezinta o referinta …Si apropos de citatul dat. Se crede ca respectiva afirmatie ii apartine lui Augustin insa nu cred ca cineva i-a dovedit veridicitatea …

    Apreciază

  8. >Ce surpriza placuta, -X-! Nu stiam ca, Kostabi, a folosit baletul, miscarea din balet si dans, ca mijloc de inspiratie! Se pare ca am reusit (in sfarsit!) sa vad dincolo de apartenta unei lucrari de arta, fara sa cunosc prea bine autorul. Fara modestie, nu e prima data, a inceput cand NU am mai citit titlul lucrarilor, acum cativa ani, banunind singura despre ce-ar fi vorba (doar stii ca atunci…cu piersicile, NU citisem titlul, care era taman "Fata in livada cu MERI", daca bine imi amintesc!) E mult, e putin…nu stiu. Stiu doar ca atunci imi place un artist, cand reusesc sa descopar singura "de ce-urile" operei sale! Si sa imi placa fara a citi critica de specialitate! ;)

    Apreciază

  9. >Eu sunt european asa ca, vrand-nevrand, Augustin (inclusa aici si forma sa secularizata) este o referinta deosebit de importanta pentru mine.Cat priveste paternitatea expresiei nu cred ca este nici locul si nici momentul pentru a o dezbate.

    Apreciază

  10. >P.S. In plus, cred ca Augustin si scoala sa trebuie sa reprezinte o referinta obligatorie pentru oricine este pasionat/interesat cu adevarat de arta europeana occidentala – si nu doar de cea medievala si nu doar de pictura. Altfel, relatia sa cu aceste creatii va ramane doar una de tip wikipedia sau discovery (nici nu merita a fi mentionate cu majuscula)… Cel putin asa m-a invatat bunicul sa inteleg arta – si crede-ma, stia despre ce vorbeste.

    Apreciază

  11. >@Mirela Plate:)@LanternativaBune referinte, insa nu pentru mine care nu am sa accept toate cele spuse de Augustin."„Care este diferenţa dintre femei chiar dacă este o soţie sau o mamă.[…] Refuz să cred că femeia poate fi om. Funcţia sa exclusivă este de a naşte copii."Deci el refuza sa creada ca femeia ar fi om.Osama bin Laden si talibanii s-ar fi topit de placere citindu-l !Nu neg faptul ca a spus si lucruri interesante, insa luat ca intreg nu-l pot accepta …Si poate ti-e greu sa crezi, dar sunt foarte multe fiinte umane pe fata pamintului, cu adevarat pasionate de arta, care l-a viata lor nu au citit scrierile lui Augustin.Relatia dintre privitor/ascultator/cititor si opera de arta tine mai degraba de 'formatia sufleteasca' decit de cultura si lecturile facute anterior momentului privirii/citirii/ascultarii …Si sunt convinsa ca exista oameni analfabeti care nu au avut ocazia nici sa calatoreasca si nici sa vada prea multe la viata lor, dar care, incredibil, pot vedea mai bine mesajul unei picturi abstracte decit un licentiat de la Academia de Arte.E o parere personala si nu doresc sa o impun nimanui.

    Apreciază

  12. >Ca sa nu (mai) spui ca raspund numai cand imi convine…Mentionandu-l pe Augustin printre referintele mele nu inseamna ca il asezam, automat, si printre preferintele mele! Referitor la citatul dat nu era nevoie sa te opresti la el. Filosofii greci aveau cam aceeasi imagine despre femeie. Si? Ii dam la gunoi? Nu. Ci ii luam ca intreg (spre deosebire de ce scriai tu) si nu pe bucati, reducandu-ne analiza la niste fraze scoase din context. Caci daca e sa ma uit la filosofii arabi – pe care probabil ii cunosti mai bine – nici ei nu sunt "nepatati" de asemenea afirmatii. Ca sa nu mai mentionez despre situatia femeii acum in orientul mijlociu. Adica in Europa nu mai recunosti de mult fraza oferita de tine, pe cand in tarile arabe extrem de mult. Sa fie oare o influenta augustiniana?! Nu cred :) Sunt de acord ca exista o gramada de oameni care nu l-au citit de Augustin. Nu puneam o relatie intre a-l citi pe Augustin si a fi pasionat de arta (de aceea am si scris "cu adevarat"), ci incercam sa arat faptul ca a-l citi pe Augustin si alti neoplatonici crestini (Dionisie Areopagitul, printre altii) inseamna a avea acces la niste unelte cu ajutorul carora se poate intelege mai bine arta si conceptele / simbolurile cu care aceasta opereaza. Si am sugerat arta medievala.Sa-l luam pe Mark Kostabi, cel care a incorporat in arta sa "the language of the sale and the language of business". Ce inseamna acest lucru? Cum ne raportam referitor la acest limbaj, de ce avem nevoie pentru a-l intelege?"Si sunt convinsa ca exista oameni analfabeti care nu au avut ocazia nici sa calatoreasca si nici sa vada prea multe la viata lor, dar care, incredibil, pot vedea mai bine mesajul unei picturi abstracte decit un licentiat de la Academia de Arte." – romantisme…Dar, asa cum incheiai si tu, inchei si eu: acestea sunt pareri personale pe care nu doresc sa le impun nimanui.

    Apreciază

  13. >Buna Dimineata!am gasit si multumesc frumos! iar acum cred ca este singura data cind indraznesc sa te rog sa tte uiti la pictura lui Maleki de pe blogul meu; nu am precizat/mentionat acolo, pt ca nu mi s-a parut potrivit, dar poate vei avea cindva ttimp si rabdare sa ne spui si sa explici mai multe despre lucrarile sale; multumesc! :)

    Apreciază

  14. >Am trecut, am citit, si ti-am lasat doua comentarii.Primul a aparut instantaneu, insa cel de-al doilea nu … wordpressul imi zice ca asteapta sa fie aprobat.In comentariul numarul doi ti-am lasat doua linkuri cu picturile lui Maleki.Trag concluzia ca, toate comentariile in care se dau linkuri, trebuiesc aprobate (asa s-a intimplat si cu cel referitor la Vysotsky).

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s