poarta porţilor

A trecut ceva vreme de cind nu am mai scris nimic despre Brâncuşi insa tăcerea mea nu inseamna ca l-as fi uitat pe cel ce intelegea limba marmurei, a bronzului, a lemnului si a pietrelor de râu.
Înţelegerea aceasta profunda l-a facut sa sculpteze metafore, caci asta a sculptat el: metafore, nu simple obiecte.

Mereu am incercat sa-l vad pe Brâncuşi prin ochii celor ce l-au cunoscut.

Azi, si cred ca si in viitor, ma voi opri la sculptorita americana Malvina Hoffman (1887-1966), cea care a ramas in istoria artei datorita seriei de sculpturi antropologice alcatuita din statui in care a redat in marime naturala oameni apartinind diferitelor triburi: africane, australiene, …
Ea a razbit in anevoiosul drum al unei meserii considerata exclusiv a bărbaţilor.

Nu stiu daca se poate spune ca a fost prietena lui Brâncuşi, insa discutiile purtate cu el i-au dat de gindit si nu e intimplator faptul ca si le reaminteste in notele autobiografice publicate in volum sub titlul Sculpture Inside and Out (1939).

Intr-una din zile il viziteaza pe sculptorul roman la el in atelier. Discutiile se infiripau repede caci Brâncuşi reprezenta o inepuizabila sursa de subiecte.
Acesta ii arata schitele extrem de simplificate ale Portii Sarutului, lucrare ce intentiona sa o faca la Targu Jiu, intrebind-o ce vede.
Malvina ii raspunde :

„I see the forms of two cells that meet and create life. . . the beginning of life …

Brâncuşi ii zambeste aprobator spunindu-i : ai perfecta dreptate.

Mai tirziu sculptorul consemneaza la rindu-i marturisirea facuta Malvinei Hoffman:

„La început am săpat în piatră grupul celor două făpturi înlănţuite…, în urmă, după lung timp m-a purtat gândul spre chipul unei porţi prin care să se poată trece dincolo. Acum am intenţia, să dezvolt siluetele în motivul de deasupra porţii”.

Poarta Sarutului … Poarta Vietii … Poarta Dragostei … Poarta Portilor :)

imagine – detaliu geometric, Parta Sărutului
complexul de la Târgu Jiu

Anunțuri

4 gânduri despre „poarta porţilor

  1. >Nu pot sa comentez arta, dar ma gandesc cu respect la acei patroni ai artelor-regi, printi, ministri, primari…- care au avut inspiratia de-a finanta, aloca terenuri, a alege artistul genial…

    Apreciază

  2. >In cazul tripticului de la Targu Jiu meritul nu apartine vreunui ministru sau primar ci lui Brancusi insusi. El a dorit sa lase "o urma a trecerii" sale locurilor in care a venit pe lume.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s