gândul şi clipa

Vermeer nu a pictat femei. A pictat gindurile lor. Le-a pictat tacerile, tristetile si asteptarile. E singurul care a stiut cum sa o faca.

La Gemäldegalerie din Dresda, in fata unei ferestre, poti zari o fata cu obrajii imbujorati ce de mai bine de trei secole, fara odihna, citeste o scrisoare.

O scrisoare de dragoste?
… mai mult ca sigur că da :)

Sticla geamului ii reflecta chipul concentrat si privirea fixata pe bucata de hirtie.

Daca vei face trei pasi inapoi, luind in distanta, vei observa draperia ce acopera o parte din cadrul prin care privesti.
Draperia de culoare verde olive nu a facut parte din pictura initiala, ea a fost adaugata ulterior cu scopul de a camufla paharul de vin, cu picior inalt, de pe masa.

Analizele cu raze X au aratat faptul ca, pe peretele din fundal, Jan Vermeer pictase un element decorativ : imaginea lui Cupidon.
Insa pictorul se va razgindi si va pune un strat de culoare peste tabloul ce il infatisa pe Cupidon, dorind sa nu faca nici o aluzie la natura scrisorii citita de personajul feminin.

Inauntru, o liniste tensionata, pe jumatate dezamorsata, pluteste in aer. Tensiunea e atenuata si de lumina difuza, ca un polen auriu, ce pluteste peste tot in aer.
Nu stiu ce ma face sa cred ca afara e primavara :)

Covorul persan din decor, hainele de catifea cu care e imbracata, broderia cu perle de pe mineci si piept, felul in care si-a strins parul intr-o coafura simpla si eleganta, fructele de pe masa, toate aceste mici elemente, unele neobservabile la primul contact vizual, dau o trimitere precisa la clasa sociala din care face parte tinara femeie.

 

O imagine cu rezolutia mai buna poate fi descarcata de aici:
Fata citind o scrisoara in fata ferestrei Am incercat sa-mi imaginez cum au decurs evenimentele.

Mi-o inchipui primind scrisoarea mult asteptata. O citeste cu graba si emotie. Privirea i se intuneca. Un nod i se pune in git. Nu asta astepta ea din partea expeditorului. Dezamagirea isi spune cuvintul.

Profund intristata, toarna vin in pahar si bea citeva inghitituri. O caldura ciudata ii invaluie obrajii care incep sa-i ia foc. Ochii i se umplu de lacrimi fierbinti. O adevarata furtuna se isca in sufletul ei.
Nervozitatea trebuie consumata intr-un fel.
Miinile tremurinde fac ghemotoc scrisoarea. O arunca pe masa … sau pe jos.

Dupa citeva minute, atunci cind criza a trecut, o ridica.
Scrisoarea mototolita e indreptata pentru a fi citita. Citita si rascitita.
Cu genele inca umede incepe sa citeasca din nou. Probabil ca si ei ii e greu sa inteleaga.

Cu nedisimulata curiozitate am patruns in labirintul de ginduri al unor personaje feminine diferite : Femeia cu balanţă (Galeria Nationala de Arta – Washington), Dantelăreasa (Muzeul Luvru), Fata cu ulcior (Muzeul Metropolitan – New York), Fata cu turban (cu cercel de perlă) (Muzeul Mauritshuis – Haga), Proxeneta (Galeria Nationala de Arta – Dresda), Fată întreruptă din lecţia de muzică (Frick Collection – New York), Femeie în albastru citind o scrisoare (Rijksmuseum – Amsterdam), Fata cu chitară (Kenwood House – Anglia), Lăptăreasa (Rijksmuseum – Amsterdam), Fată zâmbind soldatului (Frick Collection – New York), Slujnica aţipită (Muzeul Metropolitan – New York).

Stii ce am inteles?
– La Vermeer o singura clipa poate egala vesnicia, iar vacuumul de dupa acea clipa nu mai poate fi umplut cu ceva.


 

Anunțuri

8 gânduri despre „gândul şi clipa

  1. >Incredibile aceste femei ale lui Vermeer. Pictorul este inclinat sa picteze mai mult femei decat barbati. Citeam undeva ca din cele 50 sau 60 de tablouri pe care le-a realizat in intreaga viata, femeile apar in numar de 40, iar barbatii in numar de aproximativ 15, dar si in acestea fetele lor nu se vad, sau sunt pictati din profil. In mod evident, femeile au reprezentat o fascinatie continua pentru Vermeer.

    Apreciază

  2. >Intradevar, Vermeer a pictat cu predilectie scene si decoruri cu personaje feminine, insa are si tablouri in care apar personaje masculine ce pot fi vazute destul de bine, adica li se pot identifica trasaturile …Exemple : „Geograful” de la Muzeul din Frankfurt pe Main, „Astronomul” de la Luvru, „Christ in casa Martei si Mariei” (singurul tablou de inspiratie religioasa pe care l-a pictat), „Gentilomul si fata care bea vin” (tablou expus la Berlin), „Proxeneta” de la Galeria Nationala din Dresda (in care se crede ca pictorul s-a zugravit pe el insusi in postura personajului din stinga imaginii), „Fata cu pahar de vin” (linga ea apare un barbat in costumatia epocii respective).Numarul tablourilor pictate de Jan Vermeer este cu mult mai mic decit 60 ori 50. La ora actuala ii sunt atribuite 35 de pinze, 36 – daca se pune la socoteala „Fata cu fluier” de la Galeria Nationala de Arta din Washington, care cind i se atribuie … cind nu , dar care mie imi place in mod deosebit si despre care am vorbit mai demult :)Dar la urmei urmei nu statistica este importanta ci felul in care a pictat ceea ce a pictat.Cine stie … s-ar putea sa existe pinze pictate de el, dar deocamdata neidentificate. Nu ma refer la muzee sau colectionari de renume. Ma refer la oameni care habar nu au ce detin in casa sau la colectionari care desi banuiesc ca detin o piesa de valoare, refuza sa o declare public sau sa o expertizeze.In paranteza fie spus, in palatele din Teheran si Isfahan (ce au apartinut diversilor sahi sau guvernatori locali) exista o GROAZA de tablouri aduse din Europa (cadouri facute de ambasadori, negustori, oameni de cultura si litere) care nici pina la ora aceasta nu au fost expertizate.Iar aici vorbesc in mod strict de ceea ce am vazut cu ochii mei.

    Apreciază

  3. >Am vizitat galeria de pictura Vermeer(virtual,bineintels)si-mi amintesc de aceasta fata care citeste scrisoarea.S-ar putea sa fie asa cum iti imaginezi,la fel cred si eu,doar ca nu o vad aruncand scrisoarea sau mototolind-o.Se vede clar pe chipul ei ca scrisoarea i-a produs o surpriza…neplacuta.Poate fi si o declaratie mai deocheata!E si asta o varianta.Am trecut sa-ti urez sarbatori fericite,Paste plin de lumina!Sa fii iubita!Gabi.

    Apreciază

  4. >@g1b2i3Multumesc pentru urari :)In ce priveste tablourile unui pictor, adevarul e ca fiecare privitor isi inchipuie o poveste. Deci, citi privitori … tot atitea povesti!@dsNu am citit cartea, insa din informatiile de pe net am inteles ca e vorba de o carte de fictiune.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s