pleacă

A venit toamna
pe aripa ascuţită a unui cocor …

De ce mai esti încă aici ?
Îţi şoptesc : pleacă …
Pleacă odată cu el,
pleacă odată cu toamnele de chihlimbar,
pleacă odată cu cei douăzeci de ani ai mei,
pleacă odată cu verdele frunzelor
ce mor,
pleacă odată cu ploile reci.
Pleacă !

Să nu te-ascunzi în pulsul meu –
pentru că vreau să-nvăţ
să nu-mi mai fie dor ;

pentru că vreau să-nveţi
să nu-ţi mai fie dor.

imagine – Odilon Redon

Anunțuri

4 gânduri despre „pleacă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s