suprarealistul renascentist – Giuseppe Arcimboldo

 

Credeti cumva ca suprarealismul s-a nascut in secolul XX ?
Eu zic ca nu :)
Pentru a-mi demonstra spusele voi lua ca punct de plecare acest tablou aflat intr-o colectie particulara din Viena.

Privindu-l cu atentie nu poti sa nu admiri ingeniozitatea executantului.
Nu e vorba de o lucrare moderna suprarealista, asa cum am fi tentati sa credem la prima vedere, ci de un portret pictat in anul 1570 de catre un artist cu o imaginatie formidabila, dar si cu un simt estetic fara cusur.

Autorul imaginii cu care mi-am deschis blogul e pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (1527-1593), care, desi nu a fost contemporan nici cu Salvador Dali, nici cu Rene Magritte, nu e cu nimic mai prejos de acesti doi monstri sacri ai suprarealismului.

Giuseppe Arcimboldo a fost deopotriva pictor, arhitect, maestru de ceremonii, inginer hidraulic, decorator de saloane, designer de vitralii si tapiterii, organizator de festivaluri si jocuri de curte …
A servit la curtea imperiala a trei imparati, si toti trei i-au admirat operele si au aratat respect fata de spiritul artistului, spirit ce depasea timpul istoric in care a trait.
Inventivitatea sa s-a concretizat intr-un ciudat instrument muzical, ce functiona cu ajutorul unei instalatii hidromecanice, denumit Harpa Culorilor :)

Ca pictor regal a executat numeroase portrete pentru familiile imparatilor Ferdinand I, Maximilian II si Rudolf II, insa in paralel a pictat citeva tablouri ce prezinta iluzii optice foarte fin construite.
Utilizind elemente decorative sub forma de fructe, legume, vietati marine, carti, ibrice, crengi, radacini, cochilii de melc, doage si lanturi, pictorul reuseste sa conceapa portrete absolut originale.

Pentru Bibliotecar a folosit cartile, pentru Flora – flori, frunze si crengi, pentru Toamna – fructe de sezon, pentru Pamânt – cerbi, caprioare, lupi, iepuri si alte animale, pentru Avocat – peşti si bucati de carne (oare de ce ?) …

Tabloul intitulat Vertumnus e de fapt un portret alegoric ce il infatiseaza pe imparatul Rudolf al II-lea in ipostaza zeului etrusc al vegetatiei.

Atunci cind armatele suedeze au invadat orasul Praga, in timpul Razboiului de treizeci de ani, o serie din tablourile colectiei regale au fost luate drept prada de razboi. Asa se face ca ineditul portret Vertumnus a ajuns la castelul Skokloster din Suedia.

La rindul meu am admirat …
Toamna – Muzeul Luvru, Paris
Vertumnus – castelul Skokloster, Suedia
Flora – colectie particulara, Paris (am corectat link-ul, initial il dadusem gresit :) )
Bibliotecarul – castelul Skokloster, Suedia
Eva si marul – colectie particulara, Basel – Elvetia

Daca contemporanii il considerau un pictor excentric, uneori hilar, alteori doar bizar, unii psihanalisti ai zilelor noastre nu se sfiesc sa afirme ca Arcimboldo ar fi suferit de anumite dereglari mentale, in special halucinatii, de aici derivind si obsesia pentru portretele grotesti.

Nu cred sa fie asa. Arcimboldo nu a fost atins de fiorul nebuniei intr-o mai mare masura decit au fost atinsi alti pictori. Estetica paradoxului, pe care a promovat-o in mod obsesiv in portretele alegorice si in cele ce redau iluzii optice, trebuie cautata in caietele lui Leonardo da Vinci.
Nu, nu a fost ucenicul lui Leonardo, insa exista o filiera care demonstreaza faptul ca Arcimboldo a studiat schite inedite si texte ale celebrului om al Renasterii.

Tatal sau a fost prieten cu Bernardino Luini, ucenicul lui Leonardo.
In 1516, Leonardo va parasi orasul Milano si va pleca in Franta, unde va muri in 1519. Inainte de a pleca ii incredinteaza mai multe caiete lui Luini. Mergind mai departe pe firul cronologic aflam ca Luini moare in 1532, ori in acel moment Giuseppe Arcimboldo avea doar cinci ani. Mult mai tirziu, gratie fiului lui Luini, Arcimboldo va avea prilejul sa studieze fila cu fila caietele cu schite si unele texte scrise de Leonardo, contactul cu ele impresionindu-l profund. Acest fapt e consemnat in studiul istoricului de arta Benno Geiger, studiu publicat in anul 1954.

Greu de incadrat intr-un curent artistic, desi s-a spus ca ar fi mai apropiat de Manierism – curent ce caracterizeaza ultima perioada a Renasterii, Giuseppe Arcimboldo ramine in top ca unul din pionierii suprarealismului.

… mie insa tablourile lui mi se par romantice. Privindu-le am senzatia ca alerg printr-un lung pasaj subteran ce uneste tarâmul viselor cu lumea reala :)

Anunțuri

10 gânduri despre „suprarealistul renascentist – Giuseppe Arcimboldo

  1. >P.S. Iar in ceea ce priveste link-urile pe care le pun la mine catre -X- nu m-am gandit niciodata ca ar putea fi interpretate ca si reclama (gratuita)… Pur si simplu ma bucur cand gasesc ceva de calitate si vreau ca si altii sa o faca. Sau este acest lucru contra vreunei porunci blogosferice pe care eu nu o stiu?

    Apreciază

  2. >@Lanternativa Multumesc pentru recomandari.In ce priveste linkurile pe care le-ai pus la tine pe blog, nu, nu exista nici o regula a blogosferei care sa impiedice asa ceve :)Tinind cont ca il citesti pe Vania, ai aflat ca si in spatiul virtual ‘frate ca frate, dar linku-i pe bani’ … sau pe un loc cit mai bun in top :)Dar lasind gluma la o parte, stateam si ma gindeam ieri, in timp ce comparam cele spuse de tine in „Memoriile unui blogger prost”, cu cele spuse de Vania in „Povestea unui bloger prost”, ca degeaba as fi number one in zelist, sau alte liste si topuri, pentru ca daca nu-mi iese o postare asa cum imi doresc (lipsa de inspiratie, oboseala, graba … sau alte motive), nu am nici un motiv de satisfactie.

    Apreciază

  3. >interesanta ideea asta. ma intreb cum a ajuns oare Arcimboldo, un pictor desavarsit, cu o tehnica apreciata si stiinta de a picta orice, de la bizarele “capete compuse ” din fructe, legume, elemente vegetale la pesti, pasari, obiecte metalice, carti, legate metaforic de subiectul prezentat ? cred ca el se poate inscrie la loc de cinste ca precursor al tuturor bizareriilor si extravagantelor artei moderne.

    Apreciază

  4. >@oceaniaNu incetez sa admir rigurozitatea cu care-si imbina elementele. Fiecare tablou reprezinta o poveste. Executia mi se pare foarte moderna. Nu stiu citi din voi cunosc faptul ca Salvador Dali l-a relansat pe Arcimboldo :) … l-a admirat. l-a invidiat … si s-a inspirat din tablourile lui.@adiLa Luvru/Louvre sunt expuse toate cele patru anotimpuri, de fapt o serie a „anotimpurilor”. Arcimboldo a pictat doua serii de anotimpuri, daca nu ma insel.Am pus linkul catre „Toamna” din solidaritate cu anotimpul in care m-am nascut :)@anonimUnii oameni au capacitatea de a vedea lumea banala intr-un mod fantastic, in timp ce altii, nefericitii, chiar si lumea fantastica o vad intr-un mod banal.Nefericitii insa au norocul ca se pot obisnui cu banalitatea …

    Apreciază

  5. >”Nefericitii insa au norocul ca se pot obisnui cu banalitatea …” – asa este. Si personal ii invidiez pentru ca nu sunt nefericiti, pentru ca sunt norocosi, pentru ca sunt obisnuiti si pentru ca se multumesc cu banalul. Constient sau nu, asta este o alta poveste.Cu respect.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s