No Rūz … Seezdah-bedar

 

Desi No Ruz e o sarbatoare considerata ca apartinind religiei zoroastriene, totusi ea se sarbatoreste in mai multe tari cu populatie preponderent musulmana, ca de exemplu : Iran, Tadjikistan, Uzbekistan, Kirghizia, Daghestan, Kazakhstan, Afganistan, Azerbaijan …
Se sarbatoreste si de catre kurzii care traiesc in Siria, Turcia, Irak, Liban sau cei raspinditi prin Caucaz.
Pentru comunitatea Parsee din India aceasta este una din cele mai mari sarbatori. Comunitatea Parsee este formata din iranienii de religie zoroastriana ce traiesc de secole in India.
Cei din religia Baha’i, religie interzisa in Iran, o sarbatoresc si ei.

Eu personal asociez sarbatoarea de Noruz cu doua simboluri, verdeata incoltita si pestii rosii.

Vreau sa spun ca personajul care anunta ca se apropie primavara se numeste Haji Firuz. In vremurile stravechi el isi incepea colindatul inca de pe la inceputul lui februarie. Obiceiul asta este aproape pierdut in ziua de azi.
Acest personaj, menestrel sau trubadur, a fost initial interpretat de sclavi de origine africana, pentru ca numai asa se poate explica de ce el apare mereu cu fata neagra.

Deci, Haji Firuz se imbraca in haine rosii si impreuna cu tamburina sa, cintind si dansind, anunta ca se apropie primavara. El colinda din oras in oras iar oamenii il invitau in casele lor ca sa-i auda urarile. De multe ori el era insotit de doi ucenici cu care-si intregea spectacolul.Dupa cum am spus, in ultima miercure a anului vechi se tine sarbatoarea de Chahar Shambeh Suri/Miercurea Rosie, cind se sare peste focuri – in scopul purificarii, iar tot atunci se aprindeu artificii si petarde.

O alta sarbatoare, care incheie de fapt seria de sarbatori legate de noul an in stil iranian, o reprezinta sarbatoarea de Seezdah Bedar, sau aruncatul lui 13 afara.
Seezdah inseamna 13 si e considerata o cifra cu ghinion.
In a treisprezecea zi, ziua de seezdah-bedar – care corespunde cu 1 Aprilie, toata lumea iese la iarba verde.
Fiecare familie intinde o masa, masa pe care abunda prajiturile si fructele. In general se pregateste kabab /gratar in aer liber, care este mincat cu verdeturi proaspete si iaurt.
Urmeaza ceaiul, dulciurile, alunele, fisticul, migdalele … iar in final fructele.

Platoul cu verdeata incoltita de pe masa de Haft Sin trebuie dus afara si apoi aruncat pe cimp sau in padure.
Vechii iranienii credeau ca boabele incoltite au puteri magice si ca ele au strins tot nenorocul si toate relele, si aruncindu-le, de fapt, se arunca ghinionul afara din casa.
De obicei fetele necasatorite au vasul lor cu griu sau linte incoltita, iar in momentul in care il arunca isi pot pune o dorinta, care se zice ca intotdeauna va fi indeplinita.
 

(Fete in costume traditionale din zona Talesh , provincia Gilan – Marea Caspica , Iran)

Mi s-a parut ciudat un aspect.
Inainte ca sa inceapa perioada de 13 zile nefaste, fiecare persoana isi alege o zi, si in functie de cum va fi ziua aleasa, insorita, ploioasa, cu vinturi, innourata , …,tot asa va fi si noul an pentru persoana care a ales-o.
In acest obicei eu vad o suprapunere pina la identitate cu ziua Babelor de la noi.

Tot in ziua de Seezdahbedar, la iarba verde, se ciocnesc oua, iar inainte de a le ciocni, fiecare isi pune in gind o dorinta. Dorinta se va indeplini numai daca oul nu va fi spart. Obiceiul este asemanator cu obiceiul din ziua de Pasti de la noi .

Un alt obicei practicat in special de kurzi imi aminteste de un obicei de Pasti din Bucovina.
Kurzii iau apa de la izvor si in carafa cu apa rece arunca citeva boabe de usturoi (sanatate ), citeva monezi de aur (belsug ) si citeva petale de flori (frumusete ).
Cu aceasta apa fiecare membru din familie isi spala fata.

Ar mai fi ceva de spus despre ziua de Seezdah Bedar si care iar ma duce cu gindul la obiceiurile romanesti.
In aceasta zi fiecare e liber sa spuna minciuni, fara sa fie pedepsit, iar oamenii, chiar si cei foarte in virsta :), nu ezita sa se pacaleasca unul pe celalalt.
Cum Seezdah bedar ( 13 Farvardin ) corespunde zilei de 1 Aprilie, Ziua Pacalelilor de la noi … nu stiu ce as mai putea adauga.

Nimeni nu stie exact ce vechime are sarbatorea No Ruz/Nooruz/ Nowruz sau Norooz, insa ea a fost consemnata intr-o inscriptie inca din timpurile dinastiei ahemenide, cu circa 500 IdH .

O alta consemnare a fost facuta in timpul regelui Volgases I din dinastia arsacida (51-78 dHr), dar cele mai amanuntite date au fost obtinute din inscriptiile facute in timpul lui Ardashir I Papakan sau Babakan, rege din dinastia sasanida incoronat in 224 dHr.
Se presupune ca sarbatoarea a fost tinuta de pe la inceputul epocii bronzului, daca nu chiar de mai inainte, iar area ei de manifestare cuprindea tinuturile locuite de persani, de mezi, de elamiti, de babilonieni …

Anunțuri

11 gânduri despre „No Rūz … Seezdah-bedar

  1. >Exista mai multe asemanari intre obiceiuri … Lucrurile foarte vechi au mai intotdeauna o radacina comuna :)Personal, cred ca No Ruz e o sarbatoare ce vine din Neolitic, la fel cum sunt si sarbatorile legate de Anul Nou ( Capra, Plugusorul, Semanatul, Sorcova …)

    Apreciază

  2. Draga dominita din Iran. Sunt impresionat de puterea de asociere pe care o puteti face si de intuitia unei legaturi directe intre cultura spirituala iraniana si cea romaneasca. Toate presupunerile D.voastra sunt corecte si adevarate, dar pentru lumea stiintifica trebuiesc cuprinse in demonstratii si paralelisme evidente si nu numai explicativ narative.
    Indemnul meu catre D.voastra este de a va apuca cat de repede posibil sa traduceti Avesta, pe Biruni si Sah nameh in romana.
    De texte se vor folosii cu siguranta viitorii cercetatori.
    Daca aveti timp si putere incercati sa observati, sa analizati si sa Va notati, ritualuri si ceremonii, de nastere, nunta si inmormantare mai ales ale curzilor nomazi. Afinitatile pe care eu le-am surprins intre filozofia de existenta la romanii pastori si curzi, ma indeamna sa sustin ca Valahii sunt grupari curde nomade ce sunt aduse in Balcani in vremea cel mai tarziu a domniei lui Mauricius.
    Daca-mi dati o adresa VA voi expedia 2 lucrari in care observatiile juste si problematicile dezbatute va vor fi adeverite.
    Cu stima
    C. Istratescu-Targoviste

    Apreciază

    • Totusi eu nu cred ca valahii ar fi kurzi adusi in spatiul balcanic de vreun imparat roman sau ne-roman.
      Coincidentele descoperite cred ca se datoreaza acelei „platforme comune” pe care o reprezinta „cultura pastorala” pe baza careia s-au dezvoltat mai tarziu societatile pastorale medievale ce au in mare acelasi cumul de legi arhaice si aceleasi obiceiuri ancestrale.

      Shah-Nameh/Cronica Regilor a fost tradusa mai demult in limba romana :)

      http://ro.wikipedia.org/wiki/Firdo%C3%B9si

      Apreciază

  3. Pingback: -X- » Blog Archive » No Ruz … Haft Sin … Seezdabedar

  4. Da, se confirmă ceea ce am scris în comentariul de la articolul anterior. Aș vrea să știu dacă acolo sunt recunoscute aceste asemănări. De cunoscut, sunt sigură că sunt cunoscute, cel puțin de către oamenii ”citiți”.

    Apreciază

  5. Prea putin :)
    Pentru a fi cunoscute trebuie ca un grup de cercetatori romani sa faca o munca ‘ca la carte’ si apoi cercetatorii iranieni sa stabileasca paralele dintre obiceiurile din cele doua tari.

    Apreciază

  6. Pingback: -X- » Blog Archive » No Ruz … primăvara începe odată cu echinocțiul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s