profesorul de botanică Jan Brueghel :)

 

E a doua oara cind postez o natura moarta, prima fiind cea pictata de Luca Forte, expusa la Galeriile Nationale de Arta din Ljubljana – Slovenia, si despre care am vorbit cu mai mult timp in urma.

Deci cunoscind faptul ca natura moarta nu e genul de pictura care sa ma atraga, va veti intreba poate ce am gasit la acest tablou care, in fond, nu are nimic senzational.

Eu am descoperit totusi ceva :)

Dar mai intii sa-l prezint.
Tabloul in cauza, executat de pictorul flamand Jan Brueghel cel Batran (1568-1625), se afla la Muzeul National de Arta din Bucuresti. E vorba de un ulei pe lemn, nedatat, ce a fost inregistrat sub numele Vas cu flori.
Un tablou asemanator, intitulat Buchet si datat 1602, se afla la Pinacoteca din Munchen.
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bouquet_(Jan_Brueghel_the_Elder).jpeg

Trebuie sa spun si citeva cuvinte despre familia de pictori flamanzi Brueghel. Istoria artei consemneaza mai multi Bruegheli, arborele lor genealogic putind fi studiat aici.

Cel mai important a fost Pieter Bruegel cel Batran, denumit si Bruegel al Taranilor, care si-a semnat lucrarile renuntind la litera „h” din nume.
El a avut doi fii : Pieter Brueghel cel Tanar – denumit Brueghel al Iadului si Jan Brueghel cel Batran – cunoscut sub numele de Brueghel de Catifea.
Tablouri ale ambilor frati, dar si ale renumitului lor tata, se gasesc expuse in Romania, la Muzeul Brukenthal din Sibiu si la Muzeul National de Arta din Bucuresti.
Jan Brueghel cel Batran a avut trei copii, doi baieti si o fata. Fii lui, Jan Brueghel cel Tanar si Ambrosius Brueghel, au devenit la rindul lor pictori, insa nu s-au ridicat la valoarea artistica a bunicului sau a tatalui.

Ce mi s-a parut interesant in acest tablou?
O floare! Da, o floare, dar nu o floare ca oricare alta.

Desi cunostintele mele de botanica si zoologie sunt undeva sub linia de plutire :), totusi am reusit sa identific floarea ciudata de culoare rosie din centrul picturii.
E vorba de o specie de lalea salbatica ce creste in mod spontan la poalele muntilor Zagros din Iran, in provinciile Hamadan, Ilam, Isfahan, dar mai ales in Cele Patru Tinuturi ale Bakhtiarilor/Chahar Mahale Bakhtiari.
In limba engleza e denumita imperial tulip, crown tulip, inverted tulip sau upside down tulip …

 

 

E adevarat ca laleaua e considerata simbolul Olandei, insa ea a ajuns in Tarile de Jos de abia in 1592. Se stie ca ambasadorul Austro-Ungariei la Inalta Poarta Otomana, Ogier Ghiselin de Busbecq, ii da in dar citiva bulbi de lalele prietenului sau, botanistul olandez Carolus Clusius.
In perioada 1558-1562 el a lucrat la Gradina Imperiala din Viena.
Clusius munceste timp de treizeci de ani pentru a perfectiona culorile, forma petalelor si textura lalelelor.
Se mai stie ca turcii au adus aceste flori din Persia si le-au cultivat in gradinile sultanului, atrasi in special de forma lor care se asemana foarte bine cu turbanul, tulbend in limba turca, de aici derivind si denumirea de tulip.
Olandezii au depus multa pasiune in cresterea si imbunatatirea speciilor de lalele, caldura coloristica a petalelor contopindu-se cu raceala si stropii de ploaie ai nordului.

Numele de lalea a fost preluat din limba persana unde لاله, lale(h) – cu „h mut”, e consemnat in cele mai vechi texte scrise in persana avestana, Zend Avesta.

Tabloul din Romania nu este datat, insa tinind cont de perioada in care a trait pictorul flamand, si anume 1568-1625, dar si de tabloul identic de la Munchen, datat 1602, am descoperit un lucru.
Jan Brueghel cel Batran a fost printre primii, dar cred ca si printre putinii olandezi ce a vazut cu ochii lui lalelele salbatice aduse din Persia.

Unde le-a vazut?
Nu exista cineva care sa stie raspunsul la aceasta intrebare :)
Poate ca in sera unui pasionat de flori exotice, poate in casa unor notabilitati sau in cea a unor negutatori bogati ce nu se dadeau in laturi sa plateasca in guldeni de aur orice lucru rar si de pret.
Detaliul picturii dovedeste clar faptul ca pictorul a vazut de foarte aproape laleaua imperiala persana.

Atentia pentru detalii a unor pictori olandezi si flamanzi, cum ar fi Jan van Eyck, Johannes Vermeer sau Gerrit Dou, mi-a scos de multe ori exclamatii mute de admiratie.

Dar sa revin la subiect.
Cred ca respectivele lalele nu s-au cultivat pe scara larga in Olanda, caci daca s-ar fi cultivat, ar fi strabatut secolele si ar fi fost imposibil ca alti pictori sa nu le fi imortalizat pe pinza.

Frumusetea lor salbatica e imposibil sa nu fie remarcata :)
…

http://exergy33.blogspot.com/

Free website hit counter