oblic peste lume

Litoralul romanesc nu ar trebui sa insemne doar valurile marii, Cazinoul, discotecile si plaja cu umbrelute colorate.
Oare citi din turistii romani ce-si petrec zilele de vacanta pe malul marii cunosc faptul ca la Constanta se afla un muzeu de arta?
Oare citi din cei ce cunosc acest lucru si-au facut timp sa intre acolo?

De aceea m-am gindit ca astazi sa lansez o invitatie virtuala la un muzeu real : Muzeul de Arta din Constanta :)
Tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Stefan Luchian, Theodor Pallady, Margareta Sterian, Camil Ressu, Ion Andreescu, dar si alti pictori moderni, ofera o panorama inedita a picturii romanesti.
Cap de copil de Tonitza , Flori de cires de Grigorescu sau Turci din Mangalia de Iser , sunt doar citeva din tablourile la care vizitatorii se opresc pentru a-si epura ochii si sufletul de reclamele comerciale in culori tipatoare ce impinzesc peisajul de afara.

Invitatia mea e ilustrata de un tablou al pictoritei Margareta Sterian, intitulat Peisaj din Balcic, si care atrage atentia prin amalgamul linistitor de culori.
Balcicul, cindva pamint romanesc, atit de prezent in literatura si arta romaneasca interbelica, apartine acum Bulgariei …

Am auzit pentru prima data numele Margaretei Sterian la o emisiune prezentata de Radio France International. Ascultind emisiunea am aflat ca ea nu a fost doar pictorita.

Margareta Sterian (1897-1992), a scris mai multe carti de proza si poezie, a facut traduceri literare, a semnat scenografia unor spectacole …
Titlul blogului de azi, oblic peste lume, a fost inspirat de titlul unei carti de proza publicata de pictorita in anul 1979.

Expresia a trai oblic peste lume, deci nu paralel cu ea, sau perpendicular pe realitate, suna pentu mine ca un password cu care se poate deschide poarta unui tarim la care nu oricine are acces.

Ciudat ca de abia pe la sfirsitul facultatii, in mod cu totul intimplator, am rasfoit un album cu lucrarile ei.
Prima impresie a fost ca ceva din paleta coloristica, dar si din felul de a trasa fizionomia personajelor, are radacini in opera lui Marc Chagall .

Voi incheia prezentarea cu niste versuri compuse de cea care a fost Margareta Sterian.

Privirea ta, flacară verde unduind,
arunca flash-uri peste pustiu,
mai mult nu vreau
şi nici nu se cuvine să ştiu.

Anunțuri

11 gânduri despre „oblic peste lume

  1. >Mi-am făcut timp pentru Muzeul de Artă din Constanţa, dar asta se petrecea în 1982. De atunci, nici Constanţa n-am mai revăzut-o (chiar dacă am mai dat pe litoral).Chiar pe Margareta Sterian n-am remarcat-o atunci, abia ulterior întâlnindu-i parte dintre versuri şi, via Poezie, m-am interesat şi de plastica sa.

    Apreciază

  2. >eu de-abia acum aflu de Margareta Sterian. nu stiam de ea nici ca pictorita nici ca poeta. acum ca am descoperit-o aici, la tine, voi incerca sa caut mai multe informatii.

    Apreciază

  3. >@vaniaInseamna ca de un secol nu ai mai fost pe la muzeul din Constanta :)@oceaniaM-as bucura mult ca prin intermediul acestei postari cit mai multa lume sa faca cunostinta cu ea, atit ca scriitoare cit si ca pictorita.Avem in cultura romana oameni de valoare pe care nu ii cunostem. E o mare nedreptate, in primul rind fata de noi insine.

    Apreciază

  4. >E prima oara ca iti vizitez blogul (pentru care te felicit). Imi lasa insa un gust amar, pentru ca realizez cat de usor ne indepartam de lucrurile minunate din jurul nostru. Imi doresc sa gasesc zilele astea putin timp pentru a te citi in intregime…

    Apreciază

  5. >@anonimVoi incerca sa recuperez pe parcurs :)@Medeea76Bine ai venit pe aici…Daca ne indepartam cu usurinta de lucrurile minunate din jur, sau de oameni, ar trebui ca mai intii sa ne intrebam cine e de vina.De exemplu, azi am timp liber, asa ca voi merge „in plimbare” la tine pe blog :)

    Apreciază

  6. >Am văzut tabloul, pe atunci nu știam exact cine este Margareta Sterian, dar nu uit un tablou care mi-a plăcut! L-am recunoscut odată cu primul album de ată Margareta Sterian primit de la tata, încă îl mai am…Îmi amintesc și ”Țigănia din Balcic” a lui Vasile Popescu, cu o cromatică de zile mari și o atmosferă perfect redată, tot la Muzeul de Artă din Constanța am văzut-o și acum mi-am amintit de ea! Bun acest articol!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s