surpriza de dincolo de Prut, Katsushika Hokusai

 

Aceasta stampa japoneza semnata de Katsushika Hokusai poate constitui un bun pretext pentru a trece Prutul si se poate transforma intr-o invitatie ad-hoc la Muzeul National de Arta al Republicii Moldova.

Moldova … o tara mica la periferia Europei, batuta de toate vinturile trecute si viitoare ale sortii.
De aceea poate parea incredibil ca la un muzeu necunoscut, dintr-un oras al carui nume ii face pe occidentali sa-si increteasca fruntea si sa ridice din umeri, se afla una din cele mai valoroase colectii de stampe japoneze de pe teritoriu european.

Muzeul National de Arta din Chisinau detine peste patru sute de stampe.

Dupa destramarea blocului de est, ambasadele Japoniei au trecut la identificarea, inventarierea si evaluarea lucrarilor de arta japoneze aflate in tarile in care isi aveau localizate sediile.
Si mare a fost surpriza sa se descopere ce comoara zace la muzeul din Chisinau.
Poate de aceea nu ar trebui sa mire pe nimeni faptul ca ea a fost inscrisa imediat in patrimoniul UNESCO.

Lucrarile de la Chisinau au fost achizitionate de-a lungul timpului din mai multe locuri : Sankt Petersburg, Odesa, Kiev, Moscova, dar si de la colectionari particulari din fostul URSS.
Toate numele celebre ale artei japoneze sunt reprezentate : Hiroshige Ando, Katsushika Hokusai, Kitagawa Utamaro, Eisho Chokosai, Taiso Yoshitoshi …

M-am oprit la Hokusai din mai multe motive, in primul rind datorita influentei pe care a avut-o si o are si la ora actuala in arta si viata Japoniei moderne.

Katsushika Hokusai (1760-1849) – initial, a fost un specialist japonez in miniatura chineza. A activat la Edo in perioada Tokugawa, una din cele mai interesante perioade din istoria Japoniei medievale.
Edo reprezenta vechiul nume al orasului Tokyo.
Artist polivalent : pictor, gravor, specialist in xylogravura, ilustrator de carte, pictor de paravane si evantaie, Hokusai e aventurierul neinfricat plecat in cautarea echilibrului culoare-forma.

A pictat pe hirtie, carton, lemn si matase. A pictat deopotriva peisaje, figuri umane, imagini shunga, instantanee din calatorii si imagini comice, cum ar fi cele ale luptatorilor Sumo.

Hokusai a studiat miniatura chineza din perioada Ming si a fost sensibilizat de felul in care chinezii tranpuneau natura in arta.
El e cel ce introduce peisajul in stampa japoneza, caci pina la el, stampa, ca stil de arta, era dedicata in intregime figurilor umane, scenelor de interior si naturilor statice.

Si-a semnat lucrarile cu peste saptezeci de nume/pseudonime, insa stilul sau a fost mereu recunoscut.
A imaginat peisaje si scene de o finete extraordinara, imagini ce de-a lungul timpului au devenit adevarate embleme ale japonezilor.
Amintesc aici de seria de lucrari dedicate muntelui Fuji, seria valurilor Kanagawa, seria cascadelor, etc … transformate in adevarate pop-icon-uri ale culturii moderne din Tara Soarelui Rasare.
Japonezii au pus picturile lui pe tricouri, cravate, evantaie, cutii din lemn lacuit, postere, peretii cladirilor, kimonouri, sigle de organizatii, obiecte de portelan si pe imense panouri publicitare.


Putini cunosc faptul ca Hokusai este inventatorul imaginilor manga si cel ce le-a dedicat cinsprezece manuale indrumatoare in care explica tehnica lor de realizare.
Creatorii de benzi desenate si de desene animate din Japonia, chiar si la ora actuala, in era artei digitale, folosesc din plin indicatile date de Hokusai

El a fost un pictor ignorat de aristocratia japoneza iar numele nu i-a fost consemnat in cronici sau almanahuri oficiale.
Picta in special pentru micii comercianti, artizani, curtezane si oamenii din popor ce frecventau ceainariile, insa trecerea timpului a demonstrat faptul ca pictura sa e superioara prin tehnica, culoare, finete si aranjament de elemente constitutive.

Unii critici de arta au indraznit sa afirme ca pictura lui Hokusai are un aer european.
Analiza chimica a stampelor dedicate muntelui Fuji a oferit o surpriza : Hokusai utiliza albastrul de Prusia, culoare importata din Europa … si deci nu e exclus faptul ca el sa fi studiat albume de pictura si gravura europeana, aceasta in perioada in care Japonia feudala interzicea orice contact cu arta occidentala.
In favoarea acestei ipoteze exista mai multe dovezi. Cineva le-a sintetizat si le-a expus foarte concis intr-un blog personal.
Va invit sa-l cititi :)

Desi marginalizat in Japonia, lucrarile lui Hokusai erau admirate in cercurile artistice din Europa si erau colectionate de iubitorii de frumos.
De exemplu, pictorul francez Claude Monet detinea o foarte frumoasa colectie pe care si-o aranjase cu grija in sufragerie.
http://www.intermonet.com/japan/hokusai/

Ma reintorc la Chisinau pentru a spune citeva cuvinte despre stampa aleasa sa-mi ilustreze blogul de azi.
E vorba de o lucrare din seria cascadelor.
Mi-a atras atentia prin culorile utilizate : verde masliniu si galben mustar, culori mai putin folosite de artistii japonezi, pentru ca ei preferau tonurile vibrante de rosu, albastru cobalt, verde crud, mov stralucitor, roz diafan, alb si negru.
Colectia de la acest muzeu cuprinde toate stampele reprezentative ale lui Hokusai, inclusiv seria de treizeci si sase de stampe dedicate muntelui Fuji.

Atentie mare insa, doar citeva stampe sunt expuse, restul zac impachetate in depozit.
In afara de Japonia, Republica Moldova e singura tara din lume ce poseda colectia integrala a acestei serii de stampe in care muntele Fuji e zugravit in toata spendoarea lui.

Muntele Fuji, The Red Fuji, asa cum a fost transpus de Katsushika Hokusai, a devenit o adevarata emblema culturala a Japoniei :).

Inainte de a muri Hokusai a spus :
„If heaven gives me ten more years, or an extension of even five years, I shall surely become a true artist / Daca cerul mi-ar da inca zece ani in plus, sau daca mi-ar prelungi viata cu macar inca cinci, cu siguranta ca as deveni un artist adevarat”

Aceasta imagine, absolut moderna, e preferata mea …

Anunțuri

8 gânduri despre „surpriza de dincolo de Prut, Katsushika Hokusai

  1. >nu stiu prea multe despre stampele japoneze, cu atat mai putin despre artistii care le-au creat. dar, despre stampele pe care le-am vazut la viata mea pot spune ca nimic nu e la intimplare, fiecare tusa, fiecare punct e incarcat de simboluri. din citeva trasaturi de penel este sugerata o intreaga filozofie de viata.

    Apreciază

  2. >oceania, cred ca ai observat ca stampele japoneze nu reusesc sa prezinte imagini tridimensionale.Nici miniaturile chinezesti si nici cele persane nu reusesc sa o faca.Stilurile picturale dezvoltate in Asia prezinta imagini bidimensionale. Psihologii au demonstrat dealtfel ca, in medie, asiaticii au probleme in a percepe si a transpune „lumea tridimensionala”.Insa chiar si asa, in doua dimensiuni, imaginile lor reusesc sa sensibilizeze.In legatura cu ce spuneai tu despre faptul ca tusele nu sunt trasate la intimplare si ca fiecare element din imagine simbolizeaza ceva, ai perfecta dreptate :)Lumea Orientului e guvernata de simboluri. Necunoscindu-le, esti pus in situatia unui nestiutor de carte ce i se permite sa rasfoiasca cele mai interesante carti.O floare, un instrument muzical, o insecta minuscula, o anumita pozitie a corpului, … toate acestea trimit la povesti si legende.Ca sa poti intelege ceea ce spun orientalii in stampele sau miniaturile lor trebuie ca mai intii sa faci cunostinta cu literatura, filozofia, religia si folclorul lor.

    Apreciază

  3. >X, interesant ce spui. Asta mi-a adus aminte de o carte a lui Orhan Pamuk, “Ma numesc Rosu”. Ti-o recomand. E vorba despre miniaturistii din vremea sultanului Murad al III lea. Exista in aceasta carte o groaza de informatii despre miniatura islamica. Pamuk spune in carte ca rolul miniaturistului este sa reprezinte lumea asa cum o vede Dumnezeu, de aici respingerea portretisticii, a individualitatii artistului si a perspectivei.

    Apreciază

  4. >Am citit cartea, insa va trebui sa te dezamagesc si sa-ti spun ca aceasta carte e plina de informatii false, tendentios puse in text, sau partial denaturate.Termenul de „miniatura islamica” e un termen inventat de britanici. Corect e sa se spuna miniatura din perioada islamica.Initial toti miniaturistii au fost persani, iar cei arabi au fost elevii maestrilor persani.Miniaturistii persani, chiar si in timpul dominatiei arabe, au continuat sa zugraveasca chipuri umane : de barbati cit si de femei.Chiar si unii arabi au facut-o :)Scenele de vinatoare, de dans, partide de sah, polo pe cai, discutii intre prieteni, scene din bazar, scene cu toaleta femeilor, clipe de tandrete intre indragostiti, muncile zilnice … etc, au fost puse pe filele manuscriselor sau pe miniaturile de tip tablou.

    Apreciază

  5. >N-am mai trecut pe la tine de ceva vreme din motive intemeiate.regret ca nu mi-am facut timp pentru ca am pierdut multe lectii de cultura.Nu ma pricep deloc la arta,simt doar ce transmite artistul sau poate ca simt altceva.Despre stampele japoneze chiar ca nu stiam mare lucru,iar despre artisti,nici atat.Multumesc pentru articolele tale pe care ar trebui sa le citeasca toti cei care iubesc arta.Gabi.O saptamana mai buna.

    Apreciază

  6. >… in arta „cunoasterea” incepe cu ceea ce reusesti sa simti, si nu se incheie niciodata, atita timp cit ai capacitatea de a simti ceva.Ma bucur ca nu m-ai uitat cu totul.O saptamina fara stress si fara batai de cap :)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s