pustiu de gânduri

 

S-ar putea să (nu) ştii cum e atunci când în zadar cauţi ceea ce ai gândit ieri, sau într-o joi – la apusul soarelui, şi în locul gândurilor de atunci să nu mai găseşti decât imensitatea unui pustiu vânturat de nisipul fin al uitării de sine.

Chiar de vei umple cu el toate clepsidrele existente în lume şi tot nu vei putea măsura clipa care te îndepărtează ireversibil de ceea ce, cândva, făcea cu adevărat parte din tine.

Eu ştiu să renunţ. E o calitate? E un defect?
… nu cred că interesează.

Pe gânduri – pictură de Nicolae Grigorescu (Muzeul Municipiului Bucureşti)
Anunțuri

6 gânduri despre „pustiu de gânduri

  1. >Poate intereseaza. Conteaza ? Poate da, poate nu. Vrem sa controlam firele de nisip, uitand ca noi insine suntem niste fire de nisip in bataia sortii. E nevoie de acel nisip din ganduri, altfel ecourile gandurilor s-ar transforma incet in disperare muta. Doar dupa ce umpli cateva clepsidre, si le asezi frumos, una langa alta, iti dai seama de inutilitatea lor.

    Apreciază

  2. >Si chiar daca intereseaza … pe mine nu ma mai intereseaza …Pe cind eram de virsta ta :) aveam idei oarecum asemanatoare in ceea ce priveste „inutilitatea”.Trecerea timpului m-a invatat ca nimic din viata noastra nu este inutil. Nici un eveniment, nici un gind, nici o actiune, nici o intimplare, nici un accident sau o reusita … toate astea au un rost sau mai bine zis au o logica ce se inscrie perfect in acea „ecuatie a necesitatii” …Ma bucur ca te-am vazut din nou pe aici. Credeam ca te-a rapit Mos Craciun si te-a dus in Laponia :)

    Apreciază

  3. >Sunt unele chestii inutile in momentul in care se petrec, de exemplu asteptarile care se vor „in afara timpului”, gesturile facute din prea multa pasiune … lucruri care nu aduc avantaje curgerii faptelor. Insa raman lucruri necesare, fara de care nu s-ar fi declansat restul intamplarilor. Numai dupa ce astepti (uneori degeaba) ceva anume, iti dai seama ca ai avut nevoie de acea inertie pentru a merge mai departe, si pentru a-ti fi in continuare fidel(a). Nu prea gasesc cuvintele potrivite :-)Nu m-a rapit Mos Craciun (desi o calatorie in Laponia mi-ar placea foarte mult) … am mai intrat sa citesc, dar … cam atat :-)Sper sa ai un 2009 frumos si plin de neprevazut :-) intr-un sens bun al cuvantului.

    Apreciază

  4. >Da-mi voie sa te contrazic.Refuz sa cred ca „gesturile facute din prea multa pasiune ” sunt inutile.Cu timpul poate ca vei descoperi si tu ca nu sunt :)Multumesc mult pentru urari. Acelasi „neprevazut”, dar totusi „asteptat” de subconstient, aducator de lucruri care sa schimbe viata intr-un sens pozitiv, iti doresc si tie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s