cel mai "urât" tablou

 

… asa a fost etichetat acest tablou pictat de Tamara de Lempicka (1898-1980), dupa care, fara remuscari, a fost scos din circuitul artistic.
Sansa de a gasi pe net aceasta lucrare, avind la dispozitie doar numele pictoritei, e minima.
Chiar si in albumele de arta serios concepute, norocul de a te intilni cu Lassitude e foarte mic, daca nu chiar inexistent.

Am deconspirat numele tabloului : Lassitude :)
Lassitude inseamna apatie, oboseală, lâncezeală, moleşeală, lentoare …
A fost pictat de Tamara de Lempicka in 1927, sau anterior anului 1927, deci inainte de apogeul ei ca artista.
E vorba de un ulei pe carton de dimensiuni obisnuite, 47×27 cm, ce se afla in posesia Muzeul Naţional din Varşovia, Polonia.
Uneori apare catalogat si sub numele de Woman on a Chair. Weariness.

Inainte de a intra in posesia muzeului acest tablou a apartinut criticului de arta Edouard Woroniecki.
Woroniecki a scris mai multe articole laudative despre Tamara de Lempicka in ziarul de limba franceza La Pologne, ziar editat in perioada anilor ’20 de catre comunitatea polonezilor din Paris.

Ciudat e faptul ca la muzeul sus numit exista trei lucrari semnate de Tamara de Lempicka, insa nici una nu este expusa public !
Desi am incercat sa aflu mai multe amanunte despre cauza neexpunerii lor, nu am reusit sa aflu nimic concludent.
Mi se pare ilogic ca tablourile unui artist sa fie incuiate in arhiva unui muzeu din tara sa de origine.

Niciodata nu am sa pot vorbi cu suficienta obiectivitate despre de Lempicka, pictorita decretata regina Artei Deco.
O regina de un sentimentalism golit de sentimente ce a pictat in asa maniera incit sa fie pe placul protipendadei, aristocratiei, nobililor din exil si multimilionarilor nascuti peste noapte, ahtiata dupa celebritate si care nu a ezitat sa imprastie zvonuri false si cit mai socante despre viata ei privata pentru a se mentine in atentia publicului.
Primul sot – avocatul aristocrat Tadeusz de Lempicki, si cel de-al doilea – baronul Raoul Kuffner, nu au fost alesi la intimplare de Tamara de Lempicka, pe numele ei adevarat Maria Górska.

Bineinteles ca aceasta este o perceptie personala ce nu trebuie luata in serios de cei ce-mi citesc blogul.
La fel de personala este si perceptia asupra tabloului de la Varşovia pe care eu il consider cel mai expresiv tablou al Tamarei de Lempicka.

Daca bogatasilor ce ii comandau tablourile le placeau portretele tinerelor femei cu pielea sidefata si pleoapele matasoase umbrite de gene lungi – cu care ii obisnuise pictorita poloneza – mie imi place felul in care a fost exprimata apatia personajului feminin din acest tablou-Cenuşăreasă :)

Pielea terna cu tenta gri-violacee, privirea apatica, felul in care femeia isi fringe degetele, disproportia dintre cap si corp, masivitatea bratelor, ridurile adinci ce-i brazdeaza obrazul – pina la barbie, … toate aceste elemente contrasteaza cu stilul celorlalte tablouri pe care avea sa le picteze ea ulterior.
Lassitude are forta de exprimare. Privindu-l citeva minute in sir simti efectiv cum se transfera apatia asupra ta. E un experiment simplu pe care il poate face oricine :)

Dati un click pe imagine daca doriti sa o vedeti in versiune marita.

Cred ca talentul Tamarei de Lempicka e incontestabil, in ciuda ideilor repetative utilizate in tablouri sau a oboselii vizuale generate de culorile si formele nudurilor pictate la comanda.

Imi place si portretul neterminat al primului ei sot, contele Tadeusz de Lempicki, portret ce m-a condus in universul pictural al acestei pictorite controversate.
Alte lucrari cum ar fi The Refugees/Refugiatii, Mother Superior/Maica Superioara, portretul lui Andre Gide, Le paysane/Taranul si Vase with Calla Lilies merita un plus de atentie.
Dintre nuduri am retinut doar unul : Portrait of Suzi Solidor.
E unul din cele mai graitoare exemple pentru a ilustra termenul de soft cubism/cubismul moale, termen cu care au fost caracterizate o parte din picturile Tamarei de Lempicka.
Printre lucrarile ei de data tirzie am o preferinta. E vorba de un tablou influentat de maestrii olandezi : The Orange Turban (1945 ), expusa la Musee des Beaux-Arts din Le Havre :)
http://www.paloma.ca/orange.html

Cea mai mare parte a lucrarilor se afla in colectii particulare. Tablouri cu adevarat reprezentative pentru stilul ei ca artista se afla de fapt in aceste colectii, unele din ele nefiind nici macar inventariate.
Exista si colectionari care au refuzat sa-si dea acordul pentru fotografierea lor asa ca imaginile respectivelor tablouri niciodata nu au fost facute publice.

Chiar si arhicunoscutul autoportret la volanul unui Bugatti verde, transformat imediat intr-un veritabil pop-icon, se afla intr-o colectie privata :)

Personaje celebre precum Barbra Steisand, Jack Nicholson si Madonna, au devenit colectionari impatimiti ai Tamarei de Lempicka.
In anul 1995, in cadrul unei licitatii, lucrarea intitulata Adam si Eva a fost adjudecata pentru suma de doua milioane de dolari.

In final ma intreb inca o data : cum e posibil ca Lassitude sa fie inchisa in depozitul unui muzeu naţional ?
Cum e posibil ca doua picturi semnate de Tamara de Lempicka sa nu aiba nume … iar cei ce fac referinta la ele sa fie nevoiti sa utilizeze expresia alte doua tablouri de la Muzeul Naţional din Varşovia?

Anunțuri

14 gânduri despre „cel mai "urât" tablou

  1. >Daca unora nu le place personajul din tablou, ei bine, aflati ca mie imi produce furnicaturi sub piele urmate de un fel de repulsie. Niciodata nu as vrea sa ajung ca ea !Tocmai de aceea am afirmat ca-mi place tabloul, pentru ca reuseste sa ma miste.

    Apreciază

  2. >Faptul ca a fost bisexuala, sau trisexuala, sau mai stiu eu cum, e irelevant pentru a defini valoarea ei ca artista.Daca nu ar fi adus ceva inovator in arta nu cred ca i-ar fi ramas numele in istoria picturii moderne.”intretinea relatii cu inalta societate” … e o propozitie care mie nu-mi comunica nimic :).Eu i-am citit biografia si dupa ce-am dat la o parte toate picanteriile cred ca am reusit sa-mi formez o parere despre Tamara de Lempicka.

    Apreciază

  3. >Lucrurile par neclare. Tabloul transmite ceva, dar ceva nedeslusit. Propun sa scriem cate un eseu scurt ( :) )fiecare – eu, tu, oceania, gabriel – (si astia suntem toti, probabil) despre tablou. Apoi votam castigatorul si stabilim astfel despre ce e vorba. Asa se mai invioreaza si blogul tau. :)

    Apreciază

  4. >E un tablou intr-adevar deosebit. Nu e expus in Polonia pentru ca face parte din tablourile poloneze incluse in circuituri expozitionale internationale, dar si pentru ca Muzeul din Varsovia are un brogram foarte bogat de alte expozitii. La sfarsitul anului trecut, bunaoara, a fost prezentat in Dublin. A bineficiat de o campanie publicitara extraoridinara. Se pare ca autobuze cu doua etaje aveau pictate pe ele acest tablou. Intrarea la expo era gratuita.cele bune…

    Apreciază

  5. >Teo, ma bucur ca nu ai uitat de blogul meu dar mai ales iti multumesc pentru detaliile lamuritoare :)Ce bine ca tabloul nu sta incuiat prin arhive, si ca, defapt, circula pe diverse meridiane.

    Apreciază

  6. Pingback: Lanternativa » Lempicka & Maywald

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s