înserările lui Isaac Levitan

 

 

Voi incheia prima serie din ciclul Frumoasele Estului cu un pictor foarte cunoscut in Rusia si foarte iubit de catre rusi.
Nu, nu e vorba nici de Kandinsky, nici de Malevich si nici de Marc Chagall, insa despre acestia trei voi vorbi cu siguranta in viitor.
Astazi ma voi opri la Moscova, nu la Muzeul de Arte Frumoase Pushkin, muzeu foarte vizitat de turistii straini, ci la o galerie in care sunt expuse doar operele pictorilor rusi.
Este vorba de Galeria Tretyakov, locul in care turistul vestic ramine pur si simplu hipnotizat de ceea ce vede, pentru ca ceea ce vede ii depaseste puterea de imaginatie.
La Galeria Tretyakov poti simti pulsul si caldura picturii ruse, reverberatiile evenimentelor istorice si pasiunile unor personaje prinse in povesti de dragoste necunoscute vizitatorului de rind.
Dar astazi nu vreau sa vorbesc despre nici una din aceste povesti.
Azi vreau sa dezvalui universul unui pictor cu un nume foarte muzical : Isaac Levitan.
Numele ii tradeaza originea evreiasca, insa pictura lui nu poarta nici o amprenta religioasa.
Sau mai degraba se poate spune ca artistul a venerat frumusetea Naturii, despre care el insusi afirma ca e frumusetea ultima si fara de granite a lumii.
Isaac/Isaak Levitan e considerat drept cel mai important pictor peisagist rus si se zice ca el a reusit performanta de a sublima in culoare literatura lui Chehkov/Cehov si muzica lui Tchaikovsky/Ceaikovsky.
Nu degeaba s-a spus ca peisajele lui sunt lirice :)
S-a nascut pe 30 august 1860 intr-o mica localitate din Lituania in familia unor evrei educati dar fara posibilitati materiale.
Ramine orfan de ambii parinti si este nevoit sa-si duca zilele de azi pe miine dormind cind in casa unor rude, cind in clasele goale ale scolii unde invata, cind prin podurile unor cladiri publice.
O perioada a fost gazduit de portarul scolii in mica lui camera de paza.
Datorita talentului si a rezultatelor bune la invatatura el a fost scutit de la plata taxelor scolare.
Isac Levitan a avut un caracter de fier raminind fidel talentului si chemarii artistice pe care o avea.
Reuseste sa faca studii de arta si chiar de la prima expozitie la care participa i se recunoaste talentul.
Succesul artistic, dar si cel financiar, nu intirzie sa apara.
Picteaza cu predilectie peisaje: paduri, lacuri, munti, cimpuri, dealuri inzapezite, riuri, copaci infloriti … nimic spectaculos la prima vedere. Dar le picteaza in asa fel incit privitorul isi regaseste linistea sufleteasca doar privindu-le.
Tablourile ii sunt foarte apreciate, in special de catre intelectualii rusi. Multe familii de intelectuali, ce au parasit Rusia dupa revolutia bolsevica din Octombrie, au luat cu ei tablourile lui Levitan.
Unele din cele mai frumoase peisaje pictate de Isaac Levitan se afla in colectii particulare ce apartin urmasilor intelectualilor rusi din occident.
Alte lucrari se afla pe teritoriul Rusiei sau al fostelor republici sovietice.
Pictorul a avut privilegiul sa aiba prieteni deosebiti: pictorii Valentin Serov, Konstantin Korovin, profesorul sau preferat – pictorul Alexey Sevrasov, celebrul scriitor Anton Chekhov, arhitectul Fyodor Shekhtel, pictorul si ilustratorul Nikolai Chekhov – fratelele lui Anton Chekhov, extraordinarul cintaret de opera Fyodor Shalyapin
El insusi era indragostit de muzica si poezie si se simtea bine in compania oamenilor sensibili la frumos.

Din tot ce am reusit sa vad din pictura lui Levitan, pe mine m-au atras peisajele crepusculare pictate de acesta. Levitan are un fel propriu de a picta inserarile si trecerea de la seara la noapte
Imaginea cu care am deschis blogul se intituleaza „Drum – noapte cu luna plina” si poate fi admirat la Galeria Tretyakov din Moscova.
E o imagine care iti da senzatia de deja vu. Ai impresia ca si tu ai trecut de nenumarate ori pe drumul acela.
De unde veneai? … unde vroiai sa ajungi?
Nu stiu. Insa pot spune cu certitudine un lucru : pe drumul acela a trecut fiecare din noi :)
Culorile folosite se intrepatrund intr-un echilibru cromatic deosebit de linistitor. O lumina ascunsa loveste piezis copacii si drumul. Nimic rau nu se poate intimpla in spatiul noptii cu luna plina transpus pe pinza de Levitan.

Un alt peisaj nocturn ce merita atentie este aceasta lucrare de la Muzeul National de Arta din Erevan, Armenia.

Albastru si negru. Cu aceste doua culori de baza Isaac Levitan creaza o feerie.

Insa el a pictat si nenumarate peisaje solare, peisaje in care verdele, galbenul, albastrul si albul formeaza o gama – nu doar una coloristica ci si una muzicala.
Padurea de mesteceni e doar un mic exemplu.


Isaac Levitan, la fel ca Vermeer, se numara printre putinii pictori de renume ce nu au pictat nuduri.
Printre picturile executate de el se gasesc citeva portrete, facute in special prietenilor, foarte putine la numar in raport cu sutele de tablouri ce reprezinta peisaje. Toate cele patru anotimpuri sunt zugravite de pictor, fara nici o predilectie.

Levitan a fost prieten cu multi intelectuali, artisti si oameni de cultura din Rusia dar nici unul nu i-a fost atit de apropiat ca Anton Chekhov.
S-au cunoscut pe vremea cind amindoi erau studenti … si erau saraci.
Unii cred ca legatura lor a fost intarita si de faptul ca Isaac era indragostit de Maria Pavlovna Chekhova, sora scriitorului rus.

In anul 1896 pictorul face fata cu bine unui tifos, insa, imediat, este diagnosticat cu o severa boala cardiaca.
Stiind ca nu are familie, Chekhov l-a luat la casa lui de vacanta din Crimeea ca sa-l ingrijeasca.

Tablourile pictate in acea perioada sunt patrunse de o exploziva lumina solara.
Poate ca si soarele sudic al Crimeii a fost de vina. Luminozitatea lucrarilor reflecta in primul rind seninatatea pictorului in fata mortii ce avea sa vina in curind si pe care el o astepta cu pensula in mina, fara sa alunece pe panta disperarii.

Lacul/Ozero e ultima sa lucrare, si desi e neterminata, nu te poti abtine sa nu te intrebi : ce fel de suflet a avut Isaac Levitan ?de unde a reusit sa gaseasca atita lumina in zilele pe care in mod constient le numara pina la moarte?
http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Levitan_ozero28.JPG

Isaac Levitan va muri pe 4 august 1900. Il mai desparteau douazeci si sase de zile pina sa implineasca patruzeci de ani.

Alte trei lucrari care imi plac :

http://www.divshare.com/download/5594939-9d2
http://www.divshare.com/download/5594956-5f2
http://www.divshare.com/download/5594985-267

Iar aici un peisaj ce ma duce cu gindul la van Gogh :)
http://www.divshare.com/download/5594995-5c6
http://eexergy.blogspot.com/2008/01/zbor-azuriu.html

Spuneam mai demult ca peisajul e genul acela de pictura care nu reuseste sa ma atraga. Pentru a descoperi cauzele si a remedia acest defect ce inca ma caracterizeaza, am inceput sa caut pe net lucrarile pictorilor peisagisti.
Asa se face ca l-am descoperit pe Isaac Levitan :)

Anunțuri

10 gânduri despre „înserările lui Isaac Levitan

  1. >in mine trezeste un asemenea peisaj o stare profund nostalgica . faptul ca sunt o fata de oras – de zumzet , zgomot permanent , stress , multime de oameni … spectacolul naturii legat atat de puternic de singuratate ma predispune intr-un fel aparte la o oarecare framantare launtrica . toamna si iarna cu precadere imi doresc o departare de „lumea dezlantuita” . si eu am un peisaj preferat . este un tablou al lui camille pissarro – am ufer der oise – din 1878 si peisajul este atat de salbatic si singuratic incat sunt capabila sa ma detasez de lumea reala spre a evada in „salbaticie” .

    Apreciază

  2. >Ma gindeam ca suntem ‘indopati’ cu postere prelucrate in Photoshop, acele postere in culori artificiale … si poate si de aceea picturile in ulei sau acuarelele ce reprezinta peisaje ni se par sterse.Oricum, pe mine nici posterele cu peisaje nu ma atrag :)… nimic nu se poate compara cu un cadru natural.

    Apreciază

  3. >Gabi, te astept ori de cite ori ai timp :)… partea a doua din Frumoasele Estului va urma dupa o pauza in care va trebui sa ma gindesc ce tablouri sa iau in discutie.Vreau sa vorbesc despre pictori cit mai diferiti ca stil, vreau sa iau in discutie si pictori mai putini mediatizati … dar mai ales, vreau sa vorbesc numai despre acele lucrari care imi plac.

    Apreciază

  4. >Extrem de interesant postul. Dar asa cum ne-ai obisnuit se inscrie in linia culturala si a dezvoltarii culturale promovata de blogul tau. Inca o data te felicit.o seara minunata iti doresc

    Apreciază

    • 1895 makes it a later painting.I aciossate a looser broader brush style that is primarily concerned with light and atmosphere with Levitan towards the end of his career. But that’s not really the case – As a true artist he responds to his subject in a mindful way instead of taking a singular dogmatic approach in the name of personal „Technique”.Thanks for challenging my assumptions.Here’s a painting from the same year – heavy on detail but almost monochromatic – a visual tone poem:www.abcgallery.com/L/levitan/levitan43.html

      Apreciază

  5. >@jamesExpresia asta :”linia culturala si a dezvoltarii culturale promovata de blogul tau..” suna atit de oficial. As fi dorit ca rindurile scrise pe acest blog, si imaginile insotitoare, sa se transforme intr-o mica oaza de liniste in care fiecare cititor sa evadeze pentru citeva minute …@rainbowMa voi opri la trei pictori deosebiti, desi nu foarte mediatizati pina in urma cu vreo citiva ani.Rabdare :)

    Apreciază

  6. Pingback: -X- » Blog Archive » albastru de octombrie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s