vibraţiile Orientului

 


Am facut cunostinta cu lumea coloristica imaginata de August Macke gratie unui program prezentat de televiziunea iraniana si intitulat Pictorii Orientalisti.

In spatele acestui apelativ misterios se ascund artisti ce au pictat tablouri inspirate din lumea Orientului. Unii au calatorit ei insisi prin tarile arabe, Persia, India, Turcia sau nordul Africii, altii insa nu au pus niciodata piciorul in astfel de locuri, dar s-au inspirat din tablourile altora, din carti sau privindu-i pe arabii, turcii, indienii care traiau in tara lor sau cei ce veneau ocazional in Europa … pentru afaceri, studii, in luna de miere sau ca simpli turisti.

Henri Matisse si Eugene Delacroix, despre care am vorbit deja, au pictat scene orientale si portrete de personaje apartinind acestei lumi agitate.

Am observat ca cea mai mare parte a pictorilor orientalisti au tendinta de a picta „fotografic”. O exceptie notabila o face August Macke, pictor expresionist german ce a trait in perioada 1887-1914.

In picturile lui Macke culorile vibreaza, exact asa cum vibreaza ele in realitate in aerul imbibat de lumină al Orientului.
Macke a simtit prin toti porii pulsatiile cele mai ascunse ale acelor locuri.

Spun asta deoarece dupa fiecare calatorie facuta prin orasele vechii Persii, orase ca Isfahan, Yazd, Shiraz sau Kashan, dupa ce imi suprasaturasem vizualul cu mozaicuri albastru – turcoaz, cu arabescuri tributare unei geometrii complicate si cu vitralii prin care lumina soarelui se rafina pina la esenta ei ultima, dupa zilele aride si noptile instelate petrecute la marginea deserturilor cu nisipuri si stinci in culori amagitoare, de fiecare data imi reveneau in memorie picturile lui August Macke :).

Acest pictor german atit de putin cunoscut publicului de rind este un adevarat magician al culorilor, si nu degeaba a primit porecla de von der Farben, aristocratul culorilor, pentru ca in limba germana particula von desemneaza numele celor ce provin din familii nobiliare.

Intr-o viata foarte scurta ce a durat doar douazeci si sapte de ani Macke a experimentat foarte mult.
A inceput sa picteze in stilul impresionist al lui Monet, a asimilat post-impresionismul lui van Gogh si Gauguin, ca in final sa se opreasca la expresionism – curent artistic de avangarda privit de public mai mult ca o curiozitate.
Va adera la gruparea Die Blaue Reiter/The Blue Rider/Calaretul Albastru initiata de Wasilly Kandinsky, grupare din care vor face parte artistii Franz Marc, Paul Klee, Gabriele Munter si contesa Werefkina/ von Werefkin, insa mereu va ramine deschis noului.
Cubismul cromatic/orfismul lui Robert Delaunay il va influenta in compozitie si forma, dar nu va trece nepasator nici pe linga fauvism.

Mie personal imi plac picturile executate de Macke in ultimul sau an de viata.
In acel an, impreuna cu pictorul elvetian de origine germana Paul Klee si cu Louis Moilliet, pictor elvetian si designer de vitralii, va face o calatorie in Tunisia, calatorie ce ii va influenta in mod dramatic stilul pictural.

Imaginea cu care am deschis blogul se intituleaza Kairouan si a fost inspirata de orasul tunisian Al Qayrawan/ Al-Kirwan.
Curgerea culorilor e lina, diluata de lumina rasaritului.

 

Cea de a doua imagine ne aduce in prim plan un barbat oriental ce-si soarbe in liniste cafeaua. Imaginea apartine seriei de lucrari intitulata Turkish Cafe.
Scaunul din lemn de culoare deschisa e elementul prin care pictorul adreseaza o invitatie privitorului. Asa il interpretez eu :)
O invitatie la o cafea aromata la umbra binefacatoare a unui copac, undeva departe, pe terasa unei cafenele cochete invaluita de miresmele unor mirodenii cu nume nestiute …

Vreau sa spun ca aceasta cafenea a rezistat deceniilor devenind un loc celebru in mica localitate tunisiana Sidi Bou Said, loc ce s-a transformat intr-un punct de veritabila atractie turistica.
Cafeneaua se numeste Café des Nattes si e pur si simplu asaltata de turistii francezi, germani, englezi, olandezi si italieni :)

Ca fond muzical pentru calatoria imaginara propusa de August Macke am ales o melodie interpretata de grupul polonez Ogrody Alamut/The Garden of Alamut.
http://www.divshare.com/download/5529799-05e

Melodiile lor, inclusiv piesa DaglarDaglar part2, pot fi descarcate de aici :
http://music.download.com/alamut/3600-8821_32-100762041.html


Acest grup cinta o foarte deosebita muzica de inspiratie orientala, acompaniindu-se la instrumente vechi, putin utilizate in mod curent, reusind performanta de a cladi un pod de sunete care ne ajuta sa evadam din prezentul uniformizat de reclamele comerciale in trecutul plin de povesti si miresme orientale.

Vibratia muzicii lor se potriveste ca o manusa cu vibratiile cromatice eliberate de pensula lui August Macke.

Pictorul va muri in batalia de la Verdun, cea mai singeroasa batalie a primului razboi mondial, insa picturile sale vor deveni nemuritoare.

Anunțuri

16 gânduri despre „vibraţiile Orientului

  1. >plin de informatii postarea asta despre August Macke. mi-au placut si picturile pe care le-ai pus pe blog in schimb n-am putut sa accesez linkul cu muzica grupului polonez.interesant imi pare si faptul ca ai vizitat Iranul.

    Apreciază

  2. >citind postul tau mi-a amintit de un referat pe care l-am parcurs in urma cu un an – in care se facea referinta la expresionismul german si adeptii acestui curent – care au fost atat de defaimati de ratatul criminal in arta (hitler) fiind chiar interzisi pentru ca treceau drept mazgalitori. si uite ! sunt admirabili . talentati. am impresia ca sunt intr-o oarecare masura chiar neglijati. primul tablou este foarte frumos . imi place formatul care umple imaginea prin prezenta animalelor . coloristica naturala cu nuantele „blajine” iti sugereaza din departe o lume fantastica; de basm.al doilea te incanta prin compozitia de spatiu si forme imbracate in nuante mai intensive astfel ca motivul si expresia invita in mod deschis privitorul in acest „interior”.m-ai impulsionat sa ai revad pe acesti maestri germani de la august macke … la emil nolde sau ernst ludwig kirchner.

    Apreciază

  3. >@oceaniaLa mine linkul functioneaza corect.Am adaugat adresa de unde se pot descarca melodiile grupului :http://music.download.com/alamut/3600-8821_32-100762041.html… nu numai ca am vizitat Iranul :)@emmaDa, expresionistii sunt neglijati, si aceasta se datoreaza in cea mai mare parte faptului ca nu pot fi ‘gustati’ si intelesi de oricine.In viitor voi incerca sa vorbesc mai mult despre Kandinsky, Paul Klee, contesa Warefkina … pentru ca am descoperit ca ei au ceva comun in biografie, si descoperind acest lucru, am descoperit un amanunt extraordinar despre preferintele mele in materie de pictura :).

    Apreciază

  4. >acum da, am putut sa ascult muzica lor. multumesc! foarte interesant!spui ca nu doar ca ai vizitat Iranul si ma lasi in suspasns:). asta vrea sa insemne ca nu numai ca l-ai vizitat dar si traiesti acolo???

    Apreciază

  5. >-x- : sa nu ne intelegem gresit. mie nu mi-ar trece prin cap sa afirm ca as intelege pictura abstracta. de aici si greutatea de a digera expresionistii. iar de gustat … de ce nu ?! nu stii niciodata ce iti ramane necunoscut daca nu incerci. contactul cu arta este in general un lucru pozitiv zic eu chiar si pentru oamenii de rand .in rest raman curioasa la postarile tale in continuare. si nu stiu ce au in comun acest trei maestri ai artei . unii dintre acestia au origine rusa . elvetia este un punct de atractie sau definitoriu . münchen o „rascruce” . inclinatiile spre orientalism la fel pentru unii .o zi buna ! a fost interesant si la fel de frumos ca intotdeauna.

    Apreciază

  6. >@oceaniaVad ca ai pus trei semne de intrebare … e oare chiar atit de incredibil? :)@emmaSupozitiile tale in ce priveste pictorii preferati nu sunt lipsite de logica, insa mai exista si altceva, mult mai important, care ii leaga :)Daca vei mai trece pe aici in mod sigur vei afla :)Nu cred ca cineva poate afirma ca a dezlegat toate mesajele unei lucrari abstracte.Fiecare generatie de ‘privitori’ aduce interpretari noi.Dar am observat ca multa lume nici nu se deranjeaza sa incerce sa intre in lumea unui tablou abstract … privitul presupune o anumita deschidere spirituala … iar daca aceasta lipseste, e ca si cum s-ar uita la un perete alb :). @anonimUn spatiu virtual poate oferi mult, depinde de cel ce il face si de felul in care reuseste sa-si intuiasca cititorii…. si depinde in foarte mare masura de o anumita libertate interioara :)

    Apreciază

  7. >draga -x- : te rog sa nu ai indoieli ca voi mai trece pe aici. este un program zilnic. obligatie de onoare virtuala ! eu te-am inteles fix un picutz ! cand l-ai amintit pe kandinsky mi-a fost clara premisa de spiritualitate :) nu doresc sa spun cat mi-e de greu acest pictor . cat imi este de inaccesibil si nici ca imi va fi vreodata placut :) dar daca nu ma insel el a propulsat „spiritualul in arta” mai precis in expresionism . in miscarea lor de „cavaleri albastri” . si stiu cand amintesc de „compozitie” nu am voie sa uit ca pot sa parasesc terenul expresionismului spre cubism. putin periculos ! dar anii 1900 bata-i vina :)) inceputul secolului . 1900 siiii… doamne …cati artisti. cati s-au consacrat. da . arta nu este accesibila in aceeiasi forma …fiecaruia . insa oricand – oriunde pe lume poti sa faci cunoscut un pictor – zic eu ca umpic ai salvat arta ! ba nu ! ai contribuit la o lume mai buna . oooo… sentimentalismul acesta ma copleseste. sunt irecuperabil pierduta in d`ale simtului :)) te astept cu noutati:))

    Apreciază

  8. >scuza-ma te rog . mi-am promis mie insami ca nu mai fac asemenea chestii ?! si totusi … sunt intrutotul cu balzac preocupata . citesc . scriu par condei si vitual. vaaaai . deci. corectura: nu cavaleri ci calareti :)) o … mon dieu ! sper ca intelegi :)

    Apreciază

  9. >@emmaDe foarte mult timp mi-am propus sa scriu despre Kandinsky, nu un simplu post, ci mai multe … si sa le ilustrez cu bucati muzicale :)Nu il consider un pictor inaccesibil si sper ca intr-o zi va ajunge sa-ti placa de el.O persoana din virtual mi-a zis ca e usor sa scrii bloguri despre pictori ca Leonardo, Vermeer, Tizian si Rembrandt, pentru ca „pictura lor se vede”, insa e foarte dificil sa vorbesti despre Klee sau Kandinsky, si m-a provocat la duel.Probabil ca in viitorul apropiat va trebui sa raspund provocarii :)@oceaniaCiuda aceasta perceptie vis a vis de exotism.

    Apreciază

  10. >asa este . insa la fel cum este expresionismul , cubismul si surrealismul, dadaismul sau simbolismul sunt foarte legate de interpretare pentru ca de cele mai multe ori lucrarile sunt rezultate sau reflectate din profundul subconstientului . multe din aceste lucrari pot fi patrunse doar dintr-o perspectiva pur psihanalitica . ma gandesc la dali , miro , chagall ,picasso .de aici si publicul sau clientul acestori artisti sunt daca nu cu totul diferiti cel putin cu alte inclinari intelectuale.

    Apreciază

  11. >apropos : ma alatur oceaniei ( ea ma cunoaste cat sunt de curioasa ) spunand ca este cel putin straniu daca doresti asa – sa traiesti in iran . dar e posibil . daca iubesti foarte mult pe cineva . si nu uit ca si noi avem un Goethe Institut in Teheran . un proiect care se dorea a fi o punte de legatura civilizatorica .p.s. in urma cu cativa ani nu avem prea multi bani – dar mi-am cumparat doua reproductii tare reusite a lui kandinsky :1. hommage a grohmann din 19262.compozitie din 1923am facut-o din aceleasi motive pentru care imi cumpar carti sau muzica si inca unu in plus … nu imi placeau dar m-au contrariat atat de puternic ca aveam senzatie ca am de-a face cu un mesaj obscur de hieroglife. si ciudatienia ma indemnase sa „descifrez” mesajul atat de opac. curiosi suntem noi oamenii.

    Apreciază

  12. >@oceaniaScuze pentru m-am grabit si am tastat gresit.Vroiam sa spun „Ciudata aceasta perceptie vis a vis de exotism”.@emmaCe coincidenta ca ai amintit de Goethe!El a fost un infocat admirator al poeziei lui Hafez/Hafiz, poetul national iranian.Coincidenta se refera la faptul ca azi in intreg Iranul s-a comemorat ziua mortii lui Hafez, si printre altele s-a vorbit si despre Goethe.

    Apreciază

  13. >-x- : dincolo de animozitati – macar omului iubitor de cultura sa i se ofere o sansa de a schimba ceva in bine . adica : poetului , pictorului , sculptorului, scriitorului.citisem pe blogul unei studente un poem a lui omar khayyam – ulciorul. imi placuse mult. din pacate cunostintele mele vis-a-vis de cultura persana si mesopotameza respectiv babiloniana se reduce doar la historic si arhitectura.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s