îmblânzitorul de umbre şi penumbre

 

… îmblânzitorul de umbre şi penumbre, asa l-am numit eu pe Georges de La Tour, pictor baroc francez ce a trait in perioada anilor 1593-1652.

Nu mi-e teama sa afirm ca acest pictor e un veritabil tenebristi si un maestru al scenelor la lumina luminarilor, scene pe care le-a pictat intr-o maniera absolut personala.
Intrat in uitare dupa moarte, insa redescoperit la inceputul secolului XX de catre istoricul de arta german Hermann Voss, el a devenit un nume de referinta in pictura franceza.
Pentru a va putea convinge de frumusetea tehnicii picturale trebuie sa-i priviti tablourile in marime naturala, insa si o analiza a lucrarilor sale de pe web nu lasa nici un fel de dubii asupra originalitatii cu care a pictat scenele de chiaroscuro/clarobscur.

Astazi ma voi opri la Lvov, oras situat pe malul riului Poltava, in partea de vest a Ucrainei, pentru ca la Muzeul de Arte Frumoase din acest oras se afla una din picturile lui Georges de La Tour.
Este vorba de un ulei pe pinza de dimensiuni relativ mari, 99×152 cm, care a fost inregistrat in circuitul international sub mai multe denumiri : Plata Datoriilor/The Payment of Dues , Plata Taxelor/The payment of Taxes, Money Lander …

Figurile participantilor la plata taxelor, sau imprumutul banilor, sunt surprinse parca cu o camera fotografica plasata undeva deasupra mesei. Nimeni nu e deranjat de prezenta unui ochi strain…
Personajele par reale si foarte implicate in discutii si socoteli. Tensiunea ce pluteste in aer e accentuata de jocul umbrelor si penumbrelor, joc ce adauga o nota de mister scenei.

Georges de la Tour a fost fiul unui brutar si interesant e faptul ca el nu a studiat pictura in mod regulat, nu a fost ucenicul vreunui maestru … a invatat sa picteze din mers :)
In tinerete a calatorit in Olanda, unde a facut cunostinta cu arta maestrilor olandezi, insa tablourile sale sunt inspirate deopotriva si de Caravaggio – in special pozitionarea personajelor si geometria compozitiei.

Spionul britanic Blunt, spion dar si istoric de arta si profesor la Universitatea din Londra, a incercat sa demonstreze faptul ca in Olanda Georges de La Tour l-ar fi cunoscut pe Gerrit van Honthorst, pictor ce o perioada a fost ucenic in atelierul lui Caravaggio.

Ducele de Lorania si mica burghezie locala formau clientela de baza a artistului.
Georges de La Tour fusese investit cu titlul de peintre du roi, pictor regal, ceea ce ii conferea prestanta in societatea ducatului Loraniei.

Exceptionala compozitie Jucatorii de zaruri/Dice Players expusa la muzeul din Midellbrough, Anglia e ultima lucrare pictata de de La Tour, inaintea tragicei sale morti din 1652, an in care el impreuna cu intreaga familie vor muri rapusi de o boala epidemica.
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/77/Georges_de_La_Tour_035.jpg

Seria de tablouri ce o infatiseaza pe Maria Magdalena in lumina fumeginda a candelei este deasemeni demna de a fi privita cu atentie.
http://www.topofart.com/images/artists/Georges_de_La_Tour/paintings/tour001.jpg

Dar si alte lucrari cum ar fi Ghicitoarea/Fortune Teller de la Metropolitan Museum din New York sau Joseph the Carpenter/Iosif Timplarul de la Muzeul Luvru din Paris nu trebuiesc uitate.
http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Georges_de_La_Tour_016.jpg
http://en.wikipedia.org/wiki/Image:La_Tour.jpg

Felul in care a fost pictata fata sfintei Irina in tabloul detinut de Kimbell Art Museum din Texas e de o frumusete fascinanta, si, din multele tablouri de inspiratie religioasa pe care le-am vazut pina acum, cu exceptia vechilor icoane bizantine, acesta e singurul care imi place.
http://www.divshare.com/download/5412580-005

Anunțuri

5 gânduri despre „îmblânzitorul de umbre şi penumbre

  1. >este incredibil acest pictor acest tablou . smerita recunosc ca pana azi si aici la tine – el – pictorul – mi-a ramas realmente in „umbra” . abia acum realizez ca acesti mari maestri ai artei ne-au deschis o perspectiva humanista pe care nu intotdeauna imi sunt sigura ca o pretuim dupa valoarea pe care o reprezinta . virtuozitatea cu care au folosit pensula – atat usoara cat si rapida a creat acest aspect dinamic in jocul cu lumina si umbra si in prezentarea formatelor mari. omul si „omenescul” .portretele . familiile . interieurs . scenele de razboi. mythologicele acte de violenta. carnea . pielea… printre altele . toate acestea au predominat intreaga perioada baroca , rococo si nu in ultimul rand (dimpotriva) renaissance . daca ma gandesc la un rubens . la rembrandt . poussin . velasquez. van dyck . vermeers . watteau . van gainsborough.cand ma cuprinde lehamitea de actualul „human” – superficial – alternativa la care inclin este aceasta modalitate de refugiu in acest teren fertil emotional. lumea tacita a formelor . culorilor . umbrelor . ei , uite , mi-ai oferit din nou o doza substantiala de frumos . sa nu te placa omul draga -x- ? :)))))

    Apreciază

  2. >-das gute schicksal – il privesc cu respect . este o opera remarcabila . predominant in acest tablou este jocul cu distantza. relatzia dintre a privi si legatura dintre modele si observator . punctul din care este vazuta „scena” are legatura cu un tric – care te face sa se crezi ca timpul si spatiul pe care l-a folosit artistul atat de minutzios apartine unor requisiten . bogatzia amanuntelor care creeaza ansamblul te zguduie prin puterea expresiva .p.s. imi place sa ma amagesc cu ideea ca dumnezeu a fost un pictor :))

    Apreciază

  3. >@emmaArta va ramine intotdeauna cel mai bun refugiu in fata tuturor lucrurilor neplacute cu care ne izbim zilnic.Imi pare bine, chiar foarte bine, ca l-ai descoperit pe Georges de La Tour la mine pe blog :)Pozitionarea personajelor in decor si „jocul cu distantele” (iti imprumut expresia) sunt rezultatele influentei lui Caravaggio, insa de La Tour are meritul de a fi introdus umbrele si penumbrele, pe care le-a exprimat folosind o paleta coloristica originala.Mie mi-a placut acea nuanta foarte speciala de portocaliu-rozaliu-piersica pe care a folosit-o in The Fortune Teller si in tabloul ce o infatiseaza pe sfinta Irina (ultimul link din blog).@anonimPersonajele de pe scena politica sunt trecatoare, cele de pe scena artei devin si mai valoroase odata cu trecerea timpului.De ce sa nu vorbim despre subiecte care ascund in ele o doza secreta de optimism?!

    Apreciază

  4. >stii, abia acum am reusit sa intru pe ultimul link . si ce crezi ca s-a intamplat cu mine in mod spontan ? mi-am amintit de :… „ruskin et la religion de la beaute`” si apologia unui sacerdot al frumosului . cred eu – „modesta fiind” – ca este unul dintre cei mai de seama cultivatori ai artei. cat despre sfanta irina – cercetand tablou-ul este oarecum obsedant in enigma fiziognomica . caracterologica. insa sub aspectul estetic – descoperirea conditei umane – surpinde sensuri ascunse (interioare) abise psihologice a „mastilor” acolo unde frumusetea defapt framanta – tulbura fauna umana . lumea vizibilului. doamne ! este o adevarata intruchipare senzoriala a frumosului !noapte bune !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s