ghici cu cine te poţi întâlni la Skopje?

 

… cu Pablo Picasso!

Pentru unii poate parea incredibila intilnirea cu tabloul unui pictor arhicunoscut intr-un loc cvasi-necunoscut :), caci pentru marea parte a europenilor, Skopje reprezinta un nume necunoscut.
Acolo, in capitala micii republici Macedonia, exista un Muzeu de Arta Contemporana ce detine printre exponatele sale o pictura semnata de Picasso.
… si nu o pictura oarecare :)
E una din lucrarile executate de Picasso in ultimul sau atelier, deci in ultima perioada a vietii.

Valoarea picturii e sporita si de faptul ca imaginea ei apare intr-o fotografie ce-l surprinde pe celebrul spaniol in ultimul atelier in care a lucrat, fotografie in care pictorul pare sa pozeze in ipostaza de senator roman :)

 

Tabloul de la Skopje are la rindul sau o poveste interesanta, pentru ca, la indemnul de a face o donatie recentului deschis muzeu, indemn lansat in 1965 de Jean Cassou – fost director al Muzeului National de Arta Moderna din Paris, Picasso alege sa doneze aceasta lucrare, una din cele mai reprezentative. Picasso, cel care alaturi de Georges Braque a pus bazele cubismului, avea sa moara in 1973 la virsta de nouazeci si doi de ani.

Pe 17 noiembrie 1971 pictura a fost furata din expozitia permanenta, ca la scurt timp, mai precis pe 21 aprilie 1972, sa fie returnata muzeului …

De la acea data si pina azi, Capul de femeie al lui Picasso nu a stat permanent la Skopje, ci a calatorit in lumea larga, a fost expus in multe expozitii temporare unde a fost admirat de cunoscatori si profani. E evidenta asemanarea lucrarii de la Skopje cu celebrul tablou Dora Maar au chat :)http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c3/Dora_Maar_Au_Chat.jpg

Nu stiu cine a intitulat tabloul „Cap de femeie” … eu vad acolo mai mult decit un singur profil … buzele par sa apartina unui alt personaj ce sta in fata femeii. Insa ceea ce-mi place la aceasta lucrare este nuanta de verde-albastru la care a reusit sa ajunga Picasso. In limba persana acestei nuante speciale i se spune yashmi, cu accentul pe „i”.

La Skopje, oras situat pe ruta comerciala dintre Atena si Belgrad, orasul in care s-a nascut Maica Tereza, se afla un muzeu de arta pe care europenii de abia acum il descopera.

 

Anunțuri

7 gânduri despre „ghici cu cine te poţi întâlni la Skopje?

  1. >Muzeul din Skopljie nu este chiar asa necunoscut europenilor! Chiar faima lui nu e mai tupilata decat ale altor instututii muzeale din regiune, cel putin din zona Balcanilor…bunaoara, in 1998, s-a tinut in incinta acestuia o intrunire a centrelor Soros pentru Arta Contemporana. Acolo s-au adunat tineri critici, teoreticieni, manageri, asistenti de proiecte din mai toate tarile Europei de Est. A fost o buna oportunitate de a face cunostinta cu colectia muzeului, si cu aceasta lucrare a lui Picasso!

    Apreciază

  2. >@VladimirDaca te referi la oameni care au tangenta cu arta, da, ai dreptate … muzeul din Skopje nu este un loc total necunoscut.Insa daca vei lua ca punct de reper occidentalul cu o cultura medie, vei vedea ca habar nu are in ce zona geografica se afla orasul Skopje. Tu ai fost acolo :) ,,, asa ca ce am postat eu pe blog nu ti se mai poate parea interesant!Esti prima persoana din Republica Moldova care a comentat pe aici … asa ca trebuie sa fii ‘pedepsit’ intr-un fel, pentru ca esti cunoscator de limba rusa :)Intentionez sa postez o melodie de Vysotsky. Versurile le-am tradus anul trecut, insa nu am certitudinea ca le-am tradus foarte corect. As dori ca cineva sa le corecteze, in cazul in care le-am desfigurat peste masura.Cred ca esti persoana potrivita … numai sa ai timp si sa vrei sa ma ajuti :)Si o intrebare ‘indiscreta’ : esti aceeasi persoana cu Vladimir Bulatov care publica in Contrafort?@GabrielNu e vorba de o colectie particulara. Tabloul apartine statului roman, numai ca nu e expus publicului larg.

    Apreciază

  3. >Ehei, traducerea lui poeziei lui V. nu este un lucru prea lesnicios…desi, nu imposibil! Asa ca daca vrei sa ma uit pe traducerea facuta, nu ezita. Pot sa gasesc nitgel timp pt. V. Dar in privinta cunoasterii limbii ruse, ai dreptate, este o limba pe care o iubesc la fel de tare ca si pe cea materna…De curand mi-a aparut si o carte tradusa, la editura Sophia – „Sensul icoanei”, o recomand cu caldura…Da, in Contrafort semnez o rubrica de arte plastice, din anul 1996. Doar ca numele meu este Vladimir Bulat. Succese!

    Apreciază

  4. >Scuze ca ti-am rusizat numele :)Mi-a atras atentia un articol despre arta postsovietica in Basarabia, pe care l-ai publicat in Contrafort.De obicei citesc materialul si de abia apoi ma uit sa vad cine il semneaza.Am retinut numele pentru ca in acel moment m-am gindit la Bulat Okuzhdava. Stiam ca a fost prieten cu Vysotsky si ca au concertat impreuna.Multumesc ca te-ai oferit sa corectezi traducerea.Am sa incerc sa fac rost de carte. Dupa titlu pare sa fie o carte de critica …Daca mai treci pe aici fa-ti timp sa dai unele mici amanunte despre ce-ai scris in paginile cartii.Pe blogul meu publicitatea e gratuita :)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s