meridianul copilariei

marcchagall.JPG

Nu numai globul pamintesc poate fi impartit cu ajutorul meridianelor, paralelor, Ecuatorului si al celor doua cercuri polare.
………

Mai demult, in timp ce zburam pe deasupra Bosforului, pentru o clipa, am avut viziunea sferica a propriei mele vieti.
Imediat, mai multe imagini si amintiri au inceput sa se amestece fara noima, sau aparent fara noima.
Mi-a venit in fata ochilor un tren, apoi vagonul in care calatoream eu si sora mea, apoi, unul cite unul, tovarasii nostri de calatorie : doua doamne in virsta si un barbat brunet , care tot timpul a dezlegat integrame, facind totala abstractie de noi. ……….
Sora mea citea o carte de povesti, iar eu ma uitam pe fereastra, incercind sa-mi impregnez cit mai adinc in memorie tot ceea ce vedeam.
La un moment dat am auzit-o pe una din cele doua doamne ca spune : ” draga, ai observat ca ilustratiile sunt inspirate din Marc Chagall?”
Am intors capul sa vad cui i se adreseaza.
Nu vorbea cu sora mea, ci cu prietena ei, iar in timp ce rasfoia filele cartii nu contenea sa se minuneze de asemanare.
Stiam pe de rost imaginile cartii si nu puteam intelege ce anume extraordinar au ele.
Numele lui Chagall imi era vag cunoscut pentru ca vazusem intr-un album de arta citeva din picturile lui. La acea virsta nu mi se parea ca ar avea ceva extraordinar, sau ceva care sa atraga atentia.
Cred ca a fost in ultima clasa de liceu cind, datorita unei conjucturi fericite, am reusit sa fac cunostinta in profunzime cu pictura lui Marc Chagall, pictor evreu rus, dar care a trait o mare parte din viata lui in Franta.
…….
Acolo sus, in vazduh, am avut pentru prima oara sentimentul ca prin viata fiecaruia din noi trec nenumarate meridiane … al nasterii, al constientizarii faptului de a exista, al copilariei, al primelor rinduri scrise, al primei iubiri, al marii iubiri, al descoperirii unor adevaruri fundamentale, al dezamagirii, al primei victorii sau reusite, meridianul cunoasterii propriei limite, al refuzului oricaror limite, al sentimentului ca ti-ai intilnit jumatatea harazita, al dorintei de a face mai mult, al neputintei de a face ceea ce iti doresti, meridianul secret care-ti da stiinta si putinta de a simti pulsurile cele mai imperceptibile ale celor cu care vii in contact, cel al implinirii de sine … cel al mortii.
……..
In acel moment mi-a venit in fata ochilor unul din tablourile lui Chagall, tablou ce ilustreaza cel mai bine ceea ce inteleg eu cind spun meridianul copilariei :)
…..
Aceasta pictura are darul de a descuie ca prin farmec odaia ferecata cu sapte lacate a copilariei.
E una din imaginile mele preferate, si ori de cite ori o privesc, nu incetez sa admir capacitatea de abstractizare si de sinteza a lui Chagall, intrepatrunderea parca mingiietaoare a culorilor … naivitatea si puterea tamaduitoare a personajelor dar si a decorului in care au fost ele asezate :)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s